sâmbătă, 31 iulie 2010

Demnitate ungurească

          În Adevărul din 26 iulie 2010 am citit articolul Orban ”redă ungurilor mândria națională”. Am avut, atunci, tentația de a scrie despre recentele manifestări de demnitate națională ungurească. Dar n-am făcut-o. Valentin Stan, prin referirile sale, din ultima emisiune Conexiuni, la aceste manifestări, m-a stimulat să scriu ce n-am scris atunci.

          Citez din Adevărul din 26 iulie 2010, pp.16-17; sublinierile îmi aparțin.

1). ”ORBAN DĂ CU TIFLA FMI

          De la venirea sa la putere, Viktor Orban a intenționat să scape de cerința FMI (Fondul Monetar Internațional) de respectare a țintei de 3,8 la sută din PIB a deficitului bugetar, condiție pusă pentru creditul de 20 de miliarde de euro obținut de Ungaria. Orban ar fi dorit o relaxare, în jur de 6 la sută, pentru a-și respecta promisiunile electorale de reducere a taxelor.
          La refuzul Fondului, și pentru a nu fi obligat să ia alte măsuri de austeritate, cerute la recentele negocieri cu acesta, în condițiile apropierii alegerilor locale, guvernul Fidesz a decis să mențină propunerea de introducere a unui impozit asupra băncilor, de trei ori mai mare decât în alte state ale UE. Măsura a figurat printre cele 29 de puncte ale programului economic al guvernului, Orban justificând-o prin marile profituri realizate în Ungaria de bănci, în ciuda recesiunii economice. În pofida protestelor FMI care se teme ca ”puterea exemplului” să nu se extindă și în alte țări, ca de pildă în Polonia sau România, legea a fost votată la trei zile după ce delegația Fondului a întrerupt negocierile cu Ungaria. Neînțelegerile dintre cele două părți l-au determinat pe Orban să declare că la expirarea acordului cu FMI, în octombrie, nu va mai apela la ajutorul acestuia”. (…)

2). ”ȚINE CU DINȚII DE PĂMÂNTUL UNGURESC

          Ungaria nu renunță la legea controversată, care interzice cetățenilor străini să cumpere pământ pe teritoriul ei. Declarația a fost făcută de premierul de la Budapesta în cadrul unui interviu pentru publicația ”Welt am Sonntag”. Întrebat cum se potrivește legea ungară a proprietății cu spiritul Europei fără frontiere, șeful Guvernului ungar a explicat că Budapesta a primit o derogare din partea Uniunii Europene în privința aceasta. ”Argumentul nostru este că există țări, spre exemplu Ungaria, unde prețul pământului este mult mai mic ca în multe alte țări din UE. Dacă ar fi regularizate aceste prețuri pentru terenuri în spațiul comunitar, am lua în calcul schimbarea legii”, a spus Orban. La insistența jurnalistului german care a întrebat dacă asta înseamnă că Ungaria ca renunța cândva la legea controversată, premierul de la Budapesta a răspuns răspicat: ”Când agricultura va deveni mai rentabilă, va crește și prețul pământului. Până atunci, este aberant să vorbim despre abolirea acestui act normativ” (…)

3). ”SOLUȚIE

          Una dintre cele mai importante surse care ar aduce venituri la buget va fi chiar taxa impusă băncilor și care ar genera, speră guvernul, circa 650 de milioane de forinți (2,3 milioane de euro) doar anul viitor. În ciuda avertismentelor FMI și ale unor oficiali europeni că taxa va reduce investițiile străine și va dăuna economiei, cancelarul Germaniei (care va gira orice linie de credit europeană de care ar avea nevoie Ungaria) s-a abținut de la critici. ”Pe termen lung, Ungaria se va întoarce la o creștere stabilă. Cu un deficit de 3,8%, (economia) nu arată atât de rău”, a declarat cancelarul Angela Merkel. (…)

          În opinia premierului Orban, țara trebuie să ”își refacă autoguvernarea economică”, fără de care nu poate exista creștere economică. Ungaria nu intenționează însă nici să mai taie din cheltuielile publice și nici să mărească taxele – ba vrea chiar să le micșoreze. (…)

          Guvernul Orban încearcă să reducă independența Băncii Centrale – prin plafonarea salariului guvernatorului, scrie ”Financial Times”. (…)

4). ”Alți analiști sunt însă de părere că toate acestea reprezintă doar un ”teatru politic inofensiv”, jucat de Viktor Orban pentru a câștiga alegerile municipale din octombrie”.

58 de comentarii:

  1. Dl Liviu ține la conceptul marxismului fără frontiere, care transcende și lichefiază statele, înglobându-le într-un formă unică de organizare (de fapt, da, marxismul așa și este în teorie, el este militant și globalizator și acesta este și unul dintre motivele pentru care mă îndoiesc de succesul lui), negând conducerile marxiste naționaliste pe care le numește social-fasciste. Iată însă că există nu numai regimuri marxiste care sunt naționaliste ci și capitaliste, precum acesta pe care-l prezentați, din Ungaria. Se pare că omenirea nu poate renunța încă la naționalism, și că acesta nu poate fi separat de o seamă de valențe pozitive.

    RăspundețiȘtergere
  2. 1). ” marxismul așa și este în teorie, el este militant și globalizator și acesta este și unul dintre motivele pentru care mă îndoiesc de succesul lui”

    Capitalismul, de asemenea, prin însăși esența lui (nevoia extinderii pieței) este ” globalizator”. Ar trebui să vă îndoiți și de succesul lui. Dar realitatea v-ar contrazice. Deci argumentul dv. este slab, căci, potrivit lui, tendința spre globalizare este ba un drum către eșec, ba o rețetă a succesului.

    2). ” Iată însă că există nu numai regimuri marxiste care sunt naționaliste ci și capitaliste, precum acesta pe care-l prezentați, din Ungaria”.

    Regim marxist în Ungaria lui Viktor Orban ? Regim marxist-capitalist ? Cred că aveți chef de hârjoneală cu vorbele.

    RăspundețiȘtergere
  3. ... Nu, vorbeam de regimuri capitaliste naționaliste, în speță de regimul capitalist al lui Victor Orban. M-am referit la faptul că naționalismul are valențele lui pozitive, indiferent de faptul că regimul este marxist sau capitalist.
    Nu putem limita capitalismul la o anumită doctrină, așa cum este limitat marxismul, care are niște căi fixe. În capitalism nu ți se impune o cale anume, tu poți, ca guvernant, să-ți alegi propria cale, poți, în mod legal, să etatizezi toate ramurile strategice, dacă consideri că este bine asta, pot exista conduceri de facturi diverse, care pot să străbată toată gama ce se întinde de la social-democrație la conservatorism, de exemplu. Eșecul, însă, este al tău.
    În marxism, cu șabloanele lui, așa cum văd eu lucrurile, eșecul se atribuie în primul rând sistemului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Un refren îndrăgit al dv. este ăla despre caracterul utopic al marxismului. Cine vă citește ar putea crede că sunteți un om cu un puternic ”simț” al realității.
    Dar textul pe care l-am citat mai sus este o dovadă că sunteți un mult prea naiv visător. Domnule Bogdan, dv. trăiți în altă lume decât aceea în care trăiesc eu ? Chiar nu observați că de la Marea Păcăleală România nu se mai autoguvernează ? Chiar nu constatați că de atunci România este umilită, îngenuncheată, prădată de oligarhia internațională, prin intermediul unor indivizi ca Isărescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu și al aghiotanților lor, indivizi pe care fabulistul i-ar numi ”cozi de topor” ? Dv. nu ați aflat că toate deciziile majore sunt dictate de FMI, NATO, UE ? În schimb produceți poezele, ode închinate capitalismului: ” În capitalism nu ți se impune o cale anume, tu poți, ca guvernant, să-ți alegi propria cale”, ” poți, în mod legal, să etatizezi toate ramurile strategice” !!! Doamne, iartă-mă ! ”Poet nebun, ce vorbe mari îndrugi…” ? Moluștele care se erijează în conducătorii acestei țări n-au nici măcar curajul să judece un bezmetic american care strivește cu bolidul pe patru roți un cetățean român, pe trecerea de pietoni, dar să ”etatizeze toate ramurile strategice” ! Noi nu putem să păstrăm nici bruma de avuție națională care ne-a mai rămas, iar dv. visați la ”etatizarea tuturor ramurilor strategice” !
    Stimate domnule Bogdan, declar fără exagerare că m-a uluit mesajul dv. Asta nu mă împiedică să vă urez prosperitate în capitalismul căruia-i dedicați ode. Vă doresc un capitalism pe măsura viselor dv. !

    RăspundețiȘtergere
  5. Știu un singur popor care a avut curajul să înfrunte capitalismul devorator - poporul sârb. Dar a fost răstignit pentru asta !

    RăspundețiȘtergere
  6. Pentru Bogdan,

    “Dl Liviu ține la conceptul marxismului fără frontiere, care transcende și lichefiază statele, înglobându-le într-un formă unică de organizare (de fapt, da, marxismul așa și este în teorie, el este militant și globalizator și acesta este și unul dintre motivele pentru care mă îndoiesc de succesul lui), negând conducerile marxiste naționaliste pe care le numește social-fasciste.”

    După cum vedeţi burghezia este cea care lichidează acum frontierele şi statele naţionale. Conceptul de stat naţiune pare să-şi fi terminat rolul pe scena istoriei. Locul lor este luat de o putere statală transnaţională euro-atlantică numită, cred eu foarte sugestiv, de către A. Zinoviev Supersocietatea Occidentală, organizată şi condusă de marele capital financiar. Transferul de suveranitate către aceasta nouă structură politică este deosebit de evident şi de limpede pentru toată lumea. NATO şi Uniunea Europeana sunt cele mai cunoscute organizaţii prin care acest transfer este instituţionalizat şi grăbit. Mie personal mi se pare că acest fenomen este un rezultat logic al procesului acumulării capitalului, descris de K.Marx în Capitalul, care a ajuns la un nivel atât de ridicat încât vechea formă politică a naţiunilor se constituie într-o frână în calea dezvoltării sale, acesta descotorosindu-se de ea fără nici un fel de strângere de inimă. Dealtfel, materialismul istoric ne învaţă că şi statul naţiune are caracter istoric, a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti şi va dispare pe o alta. Nimic nu este etern in ceea ce priveşte formele social-politice, ci ele se succed in mod dialectic.
    Burghezia s-a folosit de conceptul de naţiune pentru a se emancipa de sub tutela feudală pentru a-şi propaga ideile sale revoluţionare în lume şi apoi pentru a-şi consolida şi spori puterea.
    De acum înainte, noţiunea de naţiune îşi va epuiza sub presiunea noilor forme de putere transnaţionale valenţele politice şi se va refugia în sfera culturii. Capitalismul a adus pe lume în zorii apariţiei sale naţiunile el le va dizolva. Cum va arăta lumea fără state naţionale ? Ce se va alege de România? Sunt întrebări tulburătoare cărora doar putem să le întrezărim un răspuns.
    Socialismul marxist rămâne, în opinia mea, singura alternativă valabilă la capitalism, fiind cea mai închegată şi unitară doctrină politică dintre toate cele ce se opun capitalismului. Deci prin forţa lucrurilor lupta contra sistemului bazat pe exploatare şi pe repartizarea inechitabilă a producţiei sociale se va duce fără frontiere sub lozinca mai actuală ca niciodată „Proletari din toate ţările uniţi-vă!” , subliniind încă o dată caracterul transnaţional al socialismului marxist.

    RăspundețiȘtergere
  7. Pentru domnul Bogdan, poetul, visătorul :

    http://www.trilulilu.ro/Daniel0072000/75e2bfef85eb5f

    RăspundețiȘtergere
  8. Am citit comentariile amândurora, pe care le găsesc foarte interesante. O să vă răspund, dar nu chiar acum, am ceva de rezolvat. Mi-am creionat niște răspunsuri în minte, le voi trece pe hârtie (de fapt, pe laptop) cum am un pic de răgaz. După cum cred că v-ați și dvs. seama, opinia mea este diferită, într-un anumit grad, față de cele ale domniilor voastre.

    RăspundețiȘtergere
  9. Bine, domn' Bogdan. Trăiască capitalismul !

    RăspundețiȘtergere
  10. Domnule Valerius,

    Aici sunt două aspecte diferite ale problemei:
    1) Deși social-fascismul, cum numește dl Liviu regimurile marxiste naționaliste, a avut realizări însemnate, deși marxismul are o analiză lucidă a capitalismului și părți din el au fost preluate de social-democrație, care a produs în țările nordice regimuri care au înlesnit existența unor societăți civilizate, în care a predominat socialul, marxismul , așa cum este el acum, este un eșec total când vine vorba de aplicarea în practică, este o doctrină prost întocmită și care nu poate fi aplicată din această cauză cu succes, societățile în care este aplicat marxismul degenerează și se prăbușesc. Dvs., marxiștii, puteți să criticați cât vreți capitalismul, eu vă vă ca pe unii care li s-au prăbușit casele prost întocmite, dar care stau pe loc, lângă ruine, prezicând prăbușirea castelelor din vecinătate.

    2) Nu toate societățile capitaliste din țările estice sunt atât proaste ca a noastră. Ați dat un exemplu cu Ungaria, foarte bun. Ei știu să-și apere interesele, atât în fața FMI cât și – vă spun eu, că sunt în domeniu – în fața UE, unde au câștigat în condiții în care noi nu suntem în stare să câștigăm. Poate or fi și ungurii corupți, dar în mod clar sunt profesioniști și nu sunt atât de corupți ca noi.
    Revenind la exemplul cu casele, o să-l folosesc în alte sens, dacă românii și ungurii au primit după 1989 casa lor, în timp ce ungurii au avut grijă de ea, noi am urinat în sufragerie, problema la noi e nația, din care ni se trag conducătorii, probabil că dacă am fi fost conduşi de nemţi în aceşti douăzeci de ani, aşa cum am fost conduşi odată, pe vremea lui Carol I şi a lui Ferdinand cel Leal, nu am fi unde suntem acum, ci din contră.
    Oare de ce îi zicea Bismarck lui Carol I că românii nu pot fi conduși decât cu biciul , iar social-fasciștii/ marxiștii de la noi au obținut realizări însemnate exact în acest mod?
    Așa cum în comunism puteai activa în cadrul CAER și a Pactului de la Varșovia și câștiga avantaje însemnate, așa se poate și acum în cadrul UE și NATO, numai că trebuie să fii gospodar și nu șmecher și manglitor în exces.

    - Eu am spus că, la modul teoretic, se pot etatiza ramurile strategice (sau se pot păstra aşa, la stat), depinde de politica fiecăruia şi de cât de bun gospodar este, aşa cum am menţionat mai sus. Slovenia, fostă republică din Iugoslavia şi care era dată ca termen de referinţă pentru o ţară cu un venit mare pe locuitor (are unul dintre cele mai mari niveluri de trai din Europa), într-un studiu prezentat de dl Liviu, nu a privatizat nimic.

    - La noi acum e rău, şi asta se datorează în primul rând celor care ne conduc de 20 de ani încoace, manglitori, lacomi şi incompetenţi, şi care sunt români.

    PS Am ascultat melodia cântată de fiica naţionalistului Păunescu, tot ce se spune acolo este adevărat.

    PPS O să-i răspund şi d-lui Liviu, dar nu acum.

    RăspundețiȘtergere
  11. Ca să fac o precizare: nu cred deloc în succesul marxismului aplicat în practică, îl văd ca un ciclu care se termină întotdeauna cu eşec.
    Eu sunt însă un susţinător al naţionalismului, şi de aceea aş sluji un regim naţionalist, fie el şi marxist, ca etichetă (cele două în teorie se exclud, vai, teoria! :), în fapt însă toate regimurile marxiste au fostt naţionaliste, lucru care nu a exclus degenerescenţa şi prăbuşirea marii majorităţi a lor – în China, unde reţeta are momentan un anumit succes, nu mai e marxism, după dogmă).
    Aş prefer însă o democraţie de tip occidental naţionalistă şi social-democrată, unde conducătorii să fie gospodari, legea să fie respectată şi ţara şi oamenii să prospere. Ungurii par să se apropie de această idee.

    RăspundețiȘtergere
  12. Stimate d-le Liviu,

    Este și nu este cum spuneți dvs.
    Eu am un master în Administrație Publică și Integrare Europeană, la ASE, și am avut materii de studiu care s-au ocupat tocmai de această suprastructură, Uniunea Europeană.
    Eu unul nu cred că rolul națiunilor s-a încheiat, și că națiunile nu vor mai activa decât în sfera culturală. Credința mea este că Uniunea Europeană a apărut ca o reacție la imperialismul american. Avem o Americă, pe de-o parte, și pe de altă parte o Europă condusă de Germania (și între ele Rusia, China, Israelul, statele arabe din Orientul Mijlociu etc.)
    Problema care s-a pus cu UE este dacă acesta va fi o uniune de state independente (precum Comonwealthul sau fostul CSI) sau va fi o federație. Cert este Uniunea este organizată sub forma cercurilor concentrice de putere, care sunt trei la număr, în primul inel, cel mai apropiat de centrul puterii, se află Germania,Franța și Marea Britanie, de exemplu, în timp ce noi ne aflăm în ultimul cerc, cu Bulgaria, suntem barbarii de la graniță :), ca pe vremea Imperiului Roman.
    Vorbind de națiune și rolul ei, hai să ne gândim la SUA, ca stat federal. Aproape că statele componente sunt ca niște națiuni, au guverne proprii și autonomie extinsă. În UE, prin tradiție istorică și politică, națiunile sunt foarte delimitate. Vedem ca o Franță, o Germanie, o Olandă sau o Italie să renunțe la atributele naționale? Niciodată, cel puțin nu în următoarele decenii. Și dacă nu renunță aceste state la prerogativele naționale, nici România nu va renunța.

    Voiam să mă opresc aici, dar m-a incitat ceea ce ați scris despre socialismul marxist care va profita de lichefierea granițelor. După cum am spus mai spsu, consider marxismul aplicat în practică, datorită doctrinei prost întocmite, ca un ciclu sortit eșecului. Poate odată schimbată această doctrină, ea va avea șanse de succes (sau, ca să fiu răutăcios, o să spun că am avea șanse să scăpam întotdeauna de ea! :))
    Ar trebui să vă dea de gândit, d-le Liviu, cantitatea mare de suferință pe care experimentele marxiste au adus-o în lume. Dl Valerius sunt sigur că mi-ar da replica cum că și capitalismul a adus multă suferință. Eu i-aș răspunde că nu e așa. Știu un lucru, că cel puțin eu, proletar cu guler alb prin activitate și oarecum mic-burgez ca trai, o duc relativ bine, și am dus-o relativ bine până acum, după 1989, așa cum nu aș fi dus-o niciodată în social-fascismul românesc :) sau în vreun stalinism anume, rusesc sau de altă natură. Deci măcar din punctul acesta de vedere dl Valerius greșește, așa după cum greșește dacă ne gândim la cetățenii statelor vestice.
    Pe de altă parte, după cum am scris într-o postare care nu a apărut încă pe blogul d-lui Valerius, eu, pentru binele poporului, aș sluji orice regim naționalist și gospodar care ar îndrepta lucrurile de la noi, fie el și cu etichetă marxistă, deși aș prefera regim naționalist tip democrație vestică, social-democrat și care ar impune respectarea legii, a regulilor.

    RăspundețiȘtergere
  13. Domnule Bogdan,

    Impresia mea este că, în ciuda eforturilor dv. de a apărea ca judecător obiectiv al fenomenelor politice, în particular al marxismului, comunismului, sunteți condus predominant de afectivitate. Nu e neglijabil nici faptul că nu sunteți un om sărac, vitregit de actualul sistem, în consecință vă simțiți solidar cu acest sistem. Recunosc, acesta este un comportament rațional

    ”marxismul , așa cum este el acum, este un eșec total când vine vorba de aplicarea în practică, este o doctrină prost întocmită și care nu poate fi aplicată din această cauză cu succes, societățile în care este aplicat marxismul degenerează și se prăbușesc”.

    Domnule, mai spun o dată, marxismul, ca și celelalte teorii care propun proiecte de reformare a societății, este un produs omenesc, imperfect. Nu există teorii care să garanteze, prin ele însele, succesul. Marxismul, cel puțin în esența lui, este o concepție bine articulată logic, sociologic, economic, de aceea evaluarea lui ca ”doctrină prost întocmită” este nedreaptă. Scrieți: ”nu poate fi aplicată din această cauză cu succes, societățile în care este aplicat marxismul degenerează și se prăbușesc”. Dați cu barda. Cu toate necazurile, abuzurile care i se pun în cârcă, marxismul a condus la multe succese. Să luăm cazul României: dintr-o țară înapoiată, semi-feudală, a devenit o țară modernă, industrializată, în anumite domenii realizând chiar performanțe, recunoscute ca atare chiar de străini de bună-credință. A trecut, de la Marea Păcăleală, aproape jumătate din perioada ”comunismului” din România. Capitaliștii ăștia n-au reușit nici măcar să prade, să demoleze tot ceea ce s-a creat în vechiul regim; de construit nici n-are sens să mai vorbim. Iar sub aspectul cultural, moral, societatea aceea era net superioară acesteia.

    Insistați, într-un mod care mă nedumerește, să afirmați superioritatea capitalismului față de comunism, tocmai în această perioadă de profundă criză a capitalismului. E îngrozitor ce se întâmplă ! Dacă lucrurile astea s-ar fi întâmplat în fostele țări socialiste, toate mijloacele de propagandă din Occident ar fi declarat falimentul sistemului, genocidul, încălcarea drepturilor omului ș.cl.
    Numai printr-o logică ciudată se poate susține că marxismul, judecat pe baza urmărilor lui practice, este ” o doctrină prost întocmită”, iar capitalismul, în ciuda consecințelor sale practic-politice inumane, dezastruoase, este superior ! Exhibițiile teoretice, de felul afirmării posibilității ”etatizării domeniilor strategice” în România devorată de marele capital internațional, fac parte din aceeași logică bizară.

    Domnule Bogdan, discuția cu dv. îmi face, totuși, un bine: mă ajută să mă vindec de naivitatea încrederii mele, de sorginte socratică, în posibilitatea cunoașterii raționale de a cultiva virtutea în oameni. În forumul Pruteanu, ca și în forumul Nanu, am suferit consecințele acestei naivități: am irosit timp, energie în clinciuri cu indivizi îndrăciți, precum acel Dan M., încercând să-i conving, cu cărțile pe masă, că sunt susținătorii unor inepții. Într-un târziu am priceput că Dan M. nu era decât un ideolog de serviciu pe acolo. Dacă m-aș întoarce în forumul Nanu, cu ideile mele, individul s-ar întoarce și el, căci misiunea lui de ideolog de serviciu ar redobândi obiectul muncii.

    Deși mă consider un marxist, îmi repugnă violența ca mijloc de rezolvare a conflictelor dintre oameni. Dar realitatea dură mă trezește din utopia mea raționalistă, convingându-mă că ideea luptei de clasă nu este produsul minții unui Marx vampir, ci conștientizarea inevitabilității înlăturării răului prin rău. Este inimaginabil că un parvenit ca Dinu Patriciu, care vorbește cu cinism despre concedierea a mii de oameni, ar putea fi convins cu argumente de domeniul filozofiei morale să renunțe la cinismul lui de parvenit. Indivizii de acest fel, aduși în fața unui tribunal revoluționar, n-ar avea demnitatea lui Ceaușescu, ci s-ar manifesta ca viermele Tudor Postelnicu.

    RăspundețiȘtergere
  14. Domnule Valerius,

    Eu nu sunt deloc influențat de afecte, ci doar de rațiune.
    Dacă vorbim de situația de la noi, în definitiv, vorba d-lui Liviu, la noi nu fost marxism, d-sa spune că a fost un soi de fascism social. Eu zic că a fost o dictatură naționalistă. De fapt, marxismul, care dă niște principii, unele bune, altele proaste, nici nu poate fi aplicat în practică, este un lucru fără nici un sens când vine vorba de aplicarea în practică.
    Să zicem că eu sun o entitate extraterestră, care vin să-i judec pe oameni, de-o parte sunt marxiștii, de-o parte sunt capitaliștii. Păi la câtă de multă suferință a produs marxismul în timpul său scurt de existență, și la cum au degenerat regimurile marxiste în niște regimuri care seamănă cel mai bine cu regimurile monarhice absolutiste, aș spune că marxismul este cea mai proastă doctrină din istoria omenirii, când vine vorba de aplicarea în practică, dar de fapt nu e nicio doctrină, putem spune de marxism că este doar o judecată, cu o parte bună când vine vorba de analiza capitalismului, în rest fiind fără valoare și cu posibilitate zero de a fi aplicată în practică. Marxismul este bun doar ca obiect de studiu.

    Marxismul neexistând ca aplicație practică, având valoarea zero, aplicarea a ceva sub eticheta de marxism înseamnă mult, mult arbitrariu, improvizație. Vorbind de Ceaușescu, sistemul s-a identificat cu el, pentru că marxismul aplicat în practică nu există, sistemul a fost bun cât Ceaușescu a fost bun, și prost când Ceaușescu a luat-o razna, și așa a fost peste tot. Marxismul aplicat în practică e o minciună, o impostură, e la fel de real precum basmul ”Capra cu trei iezi”.
    Pentru mine, dvs., marxiștii, sunteți anacronici și credeți într-un basm. Vă rog să-mi iertați duritatea, dar asta este părerea mea, după ce am studiat problema. Marxismul aplicat în practică înseamnă un ciclu care se termină obligatoriu cu eșec, este ca o aplicație matematică bazată pe o tablă a înmulțirii în totalitate eronată. Același lucru puteți spun dvs., marxiștii, despre mine, că eu cred într-un basm, când vorba de credința mea în Divinitate! :) Măcar eu însă recunosc deschis acest lucru și nu fabric construcții raționale pentru asta. :)
    O să vă spun însă altceva: mi-ar fi plăcut să cred în marxism! Din păcate, nu pot! Ce nu am spus niciodată este că fac parte din familia princiară, ca să fac o glumă, mama e din același sat cu Elena Ceaușescu, iar tatăl mamei era văr primar cu tatăl Elenei, Dumnezeu s-o odihnească! Dumnezeu să-i odihnească pe amândoi, și pe verii mei Zoe și Nicu! Tata a fost un om mândru și puternic, și nu a vrut niciodată să profite de legătura de rudenie, noi am trăit pe vremea aceea într-un apartament cu două camere și am îndurat ce au îndurat toți atunci. De tata sunt eu mândru! Ar fi putut să fie general și noi să stăm în Primăverii, dar el a avut bunul-simț să nu vrea asta, putea doar să ceară.
    Singura dată când am simțit că aș strânge pe cineva de gât a fost când l-am văzut pe Atanasie pe stradă, care mi-a omorât rudele!

    Revenind la subiectul discuției, nu m-aș hazarda totuși să zic că este mai bun capitalismul decât comunismul. Nu sunt convins de asta decât dacă aș reduce totul la ceva de genul: ”1 e mai bun decât 0”.
    Dacă ar veni Dumnezeu pe Pământ și mi-ar lăsa să aleg forma de guvernământ pentru România, nu aș ști ce să aleg, aș cere inspirație divină, însă cu siguranță aș nega din start marxismul și teocrația.
    Da, aș putea veni cu argumentul că merge capitalismul în Vest, dar să nu uităm că statele respective au fost puteri coloniale, în marea lor majoritate.
    Ce mă amuză este că, dvs., marxiști tot vorbiți de capitalismul în cădere liberă (care în Vest o duce foarte bine!), în timp ce peste ruinele fostelor regimuri estice s-au așternut douăzeci de ani de praf!

    RăspundețiȘtergere
  15. Dvs., d-le Valerius, sunteți un om echilibrat și educat, nu știu cum vedeți dvs. posibilitatea existenței acestor Tribunale ale Poporului, dar eu o văd ca un abuz. Ca regulă, aceste tribunale nu judecă, ci masacrează. Comuniștii au avut astfel de tribunale, în perioada stalinistă, iar ultimul nostru președinte, de fapt, el împreună cu soția lui, ironia sorții!, au fost judecați, la căderea regimului/ lovitura de stat, de un astfel de tribunal abuziv.
    Mulțumit aș fi să existe legi juste și judecători onești, iar Dinu Patriciu, pe care l-ați dat ca exemplu, să fie judecat în aceste condiții, asdta ar însemna că la noi ar fi civilizație.
    Mai cred că, în afara celor de mai sus, ca un stat cu democrație de tip occidental să funcționeze, trebuie nu numai ca sistemul cheltuielilor de stat să fie just, dar și ca sistemul de strângere al banilor statului să funcționeze așa cum trebuie. La noi nu funcționează ambele.
    Reafirm că aș sluji un regim marxist, cu condiția să fie naționalist, dacă aș trece de tumultul de la început (să presupunem că ar fi o revoluție sau ar veni din nou sovieticii peste noi, dacă la ei s-ar reinstaura comunismul, o variantă posibilă, dar puțin probabilă, însă, acum). Într-un astfel de tumult, la început, experiența istorică ne învață că zboară capete de toate părțile (să ne amintim de Pătrășcanu!). Și nu numai eu aș fi în pericol, probabil, ci atât marxiști ca dvs., liberali, cât și marxiști ca dl Liviu, staliniști (ar putea să calce greșit, dacă ar da de o grupare antistalinistă).
    Măcar de s-ar mai face și ceva bun pentru țară, într-un astfel de regim.

    RăspundețiȘtergere
  16. Pentru domnul Bogdan,

    Una din tezele cele mai cunoscute ale marxismului este aceea care spune ca existenta determina conştiinţa şi nu invers. Iar dumneavoastra nu faceţi decât să ilustraţi încă o dată prin modul dvs. de gândire justeţea acestei idei. Traiul dumneavoastra mic burghez vă conduce la o gândire mic burgheză. Dar este ştiut faptul că mica burghezie a oscilat întotdeauna intre proletariat şi burghezie aliindu-se ori cu o forţă ori cu cealaltă după cum i-au dictau interesele. Observ la dvs. opţiunea clară de a întoarce spatele proletariatului deşi sunteţi un om cu rădăcini în această zonă socială, şi de a vă îndrepta adeziunea spre cauza clasei burgheze. In fond ca funcţionar al statului sunteţi plătit de capital să slujiţi interesele capitalului, să promovaţi ideologia stăpânilor. Se poate mânca o pâine din asta.

    Deşi şi dvs. recunoaşteţi deschis că ceea ce se întâmpla acum în România pentru nouă zecimi din populaţie este cumplit şi degradant, că depăşeşte cu mult privaţiunile la care regimul Ceauşescu a supus populaţia- dar aici este o nuanţa deosebit de importantă, în vreme ce privaţiunile impuse de Ceauşescu erau preţul dezvoltării economice şi achitării datoriilor externe, privaţiunile regimului “democratic” sunt preţul dezindustrializării, distrugerii agriculturii cooperatiste şi supra îndatorării -,deşi şi dvs. îi dispreţuiţi la fel de mult pe noii ciocoi ce au ascensionat în bloc pe ruinele vechiului regim socialist şi care constituie acum una din cele mai odioase burghezii europene, vă temeţi probabil că bulversarea ce se va crea într-o eventuală revoluţie socială v-ar putea anula privilegiile obţinute cu greu in toţi aceşti ani.

    Pentru noi eliberarea a milioane de români din ghearele sclaviei sociale este o datorie şi o onoare.

    RăspundețiȘtergere
  17. Domnule Liviu,

    Aici sunt unele nuanțe:
    - Sunt de acord că situația unei pături largi a populației e foarte grea (poate nu chiar 9/10). Problema este că eu cred că marxismul este un ciclu sortit eșecului, și nu-l văd ca soluție. Privațiunile sunt privațiuni, populația nu ar trebui să sufere din cauza privațiunilor în niciun fel de regim. Nimic nu justifică asta. Ceaușescu, un patriot de altfel, a greșit mult, existența unei educații insuficiente, în cazul lui, și-a spus cuvântul. Revenind la populație și la situația ei, această populație trăiește într-o țară ruinată, practic, din cauza datoriilor și a imposibilității de a și le plăti. Vinovați sunt ai noștri conducători (de ce ungurii sunt mai gospodari, ca să menționez cele spuse în cadul postării la care scriem comentarii acum?). Nu văd nicio soluție, în prezent.
    - Eu încerc să-mi fac datoria cât mai bine, am o funcție – manipularea fondurilor europene - și muncesc nu pentru mine, ci pentru țară, popor, deci, nu întorc spatele acestui popor.
    - Dvs. scrieți împotriva abuzurilor, e foarte bine, dar mă tem că ecoul celor spuse de dvs. e prea restrâns, nu are nici un efect, practic. Poate doar dacă puneți bazele unei gherile marxiste să zic că ați putea face ceva mai mult.
    - Revenind la originea mea socială, eu mă văd mai degrabă ca urmaș al țăranilor, ai mei au venit de la țară, iar majoritatea rudelor mele sunt în mediul rural. Nu o să uit niciodată rolul major al sistemului educațional din perioada ceaușistă, lui îi datorez ceea ce sunt acum din punct de vedere profesional.

    RăspundețiȘtergere
  18. Domnule Bogdan,

    N-aș vrea să pățesc și cu dv. ce am pățit cu Dan M., cu ”horia” și cu alții. Eram conștient că preferințele ne plasează pe poziții diferite (n-am sperat niciodată să-l fac pe Dan M. să iubească marxismul, comunismul), dar am nădăjduit că putem face măcar un dialog logic. Dar am avut deziluzii. Dan M. spunea niște tâmpenii despre Karl Popper, iar când i-am demonstrat, prin citate din autorul respectiv, că falsifică ideile lui Popper despre Marx, ”contraargumentul” lui a fost că întind ”cearceafuri” în forum. Celălalt, horia (așa semna), părea un tip de formație raționalistă, logică, dar, când i-am semnalat încălcările normelor gândirii logice, pe care le săvârșea, s-a simțit lezat în amorul de sine însuși și s-a cantonat în susținerea respectivelor inepții.
    Opinia mea despre mine este următoarea: deși m-am cocoșat stând aplecat asupra cărților, am sentimentul că sunt aproape ignorant. Uneori chiar spun prostii, dar îmi place să învăț, și din greșelile mele, și de la interlocutori. De exemplu, de la ipochimenul Liviu (evident, nu e vorba de dl. Florian Liviu) am învățat că abrevierea corectă este ”ș.cl.”, nu ”ș.c.l”. Când preopinentul mă învață ceva, nu mi-e rușine să recunosc faptul că m-a învățat.

    RăspundețiȘtergere
  19. Pentru domnul Bogdan

    1). ” Eu nu sunt deloc influențat de afecte, ci doar de rațiune”.
    Dacă-mi spuneți că e o glumă, e în regulă. Dacă vorbiți serios, vă spun că enunțul este o monstruozitate. Vrem - nu vrem, toți suntem determinați și de latura afectivă. E un adevăr care ține de cultura generală. Oricare psiholog competent vă poate confirma. Nici un om nu este androidul Data, din cunoscutul serial SF.

    2). ” vorba d-lui Liviu, la noi nu fost marxism”
    Nu știu dacă dumnealui a spus asta, ne poate lămuri, dar din punctul meu de vedere, în România și în celelalte țări socialiste a fost, în esență, o înfăptuire a primei părți a programului marxist. Foarte probabil că Marx ar fi dezaprobat unele practici, le-ar fi considerat ca neconforme cu programul marxist, dar trecerea în proprietate comună a mijloacelor de producție, de exemplu, n-are cum să nu fie în acord cu marxismul.
    Am identificat două categorii de oameni care susțin, din motive diferite, că greșelile din fostul sistem socialist n-au nici o legătură cu marxismul, comunismul:
    - unii sunt precum Ion Iliescu, acela care declara ritos despre Ceaușești că ”n-au avut nici o legătură, nici cu socialismul științific, nici cu comunismul științific, au întinat numai…”; ăștia vor să-și asigure, din start, un ascendent teoretico-ideologic asupra concurenților; adică, vezi Doamne, ”eu sunt adevăratul comunist, eu sunt executorul testamentar al lui Marx !”;
    - alții susțin incongruența marxismului cu abuzurile din sistemul socialist în speranța că ar putea păstra o imagine neprihănită a marxismului.
    Prezint, succint, punctul meu de vedere, pe care l-am argumentat mai pe larg în forumurile Pruteanu
    Evident că între marxism și fostul sistem socialist există legătură, ca între un proiect de transformare radicală a societății și transformarea însăși.
    Dar este incorect să afirmi că greșelile din vechiul sistem sunt consecințe fatale ale programului marxist. Ofer două argumente:
    a) programul marxist este o schiță, nu o viziune laplaceeană a întregului viitor. Nicăieri Marx nu a scris că trebuie dat un decret care să interzică avortul și că femeile care încalcă decretul trebuie lăsate să moară. Alta e situația când discutăm despre ”exproprierea expropriatorilor”, prin forță. Aici implicarea marxismului e clară. Unii, care au răsturnat prin forță sistemul socialist, expropriind poporul român de produsele muncii lui de decenii, vor spune că proiectul marxist de ”expropriere a expropriatorilor” prin forță este profund nedrept, eu le spun doar să-și vadă bârna din ochii lor;
    b) individul ”horia” argumenta așa: între marxism și abuzurile din regimul comunist există o relație de la cauză la efect; cum abuzurile, adică efectele, sunt condamnabile, trebuie condamnată și cauza. I-am demonstrat, cu cărțile pe masă, că în modul lui de argumentare există cel puțin o încălcare a logicii, numită ”afirmarea consecventului”. Din adevărul consecventului nu rezultă în mod necesar adevărul antecedentului. De exemplu, îi spuneam lui horia, din faptul că un pacient are febră, medicul nu trebuie să concluzioneze că acela are amigdalită și că trebuie amigdalectomiat urgent. Tot așa, din faptul că au murit femei din cauza decretului menționat nu rezultă că, în mod cert, este de vină marxismul.

    RăspundețiȘtergere
  20. 3). Mai întâi îmi băgați mințile în cap insistând: ” marxismul, care dă niște principii, unele bune, altele proaste, nici nu poate fi aplicat în practică”; ” Marxismul neexistând ca aplicație practică”; ”marxismul aplicat în practică nu există”.
    Apoi mă loviți cu bâta în centrul logic al minții: ” Păi la câtă de multă suferință a produs marxismul în timpul său scurt de existență, și la cum au degenerat regimurile marxiste în niște regimuri care seamănă cel mai bine cu regimurile monarhice absolutiste (…)”.
    Domnule horia, pardon, domnule Bogdan. Aici ați produs o gravă încălcare a logicii, ați încălcat principiul non-contradicției, care sună așa: despre același obiect (în discursul dv. marxismul), nu este permisă afirmarea, în același timp și cu același înțeles, a două însușiri contradictorii (în discursul dv.: ”nu poate fi aplicat în practică” și ”câtă de multă suferință a produs marxismul în timpul său scurt de existență”).
    Domnule Dan M., pardon, domnule Bogdan, vă recunosc dreptul de a nu iubi marxismul, dar nu vă recunosc dreptul de a formula argumente ilogice cu concluzii inchizitoriale. Ideea că posibilitatea (iluzorie, în circumstanțele actuale !) României de a ”etatiza total domeniile strategice” mai treacă-meargă, dar o asemenea incoerență în gândire este intolerabilă. Aș prețui onestitatea dv. manifestată prin recunoașterea gravității greșelii. Vă promit că voi răspunde în același fel, când îmi veți semnala greșeli reale și de asemenea gravitate

    RăspundețiȘtergere
  21. ” Pentru mine, dvs., marxiștii, sunteți anacronici și credeți într-un basm”.

    Se poate, Eminența Voastră. O fi din cauza bătrâneții; ce să-i faci, se mai sclerozează omul cu timpul.

    Rogu-vă să mă ajutați, cu mind-ul dv fresh , de analist cu masterat în administrație publică, să pricep cum devine o chestie.

    Dv. spuneați, mai în amonte, următoarele:

    ” marxismul, care dă niște principii, unele bune, altele proaste, nici nu poate fi aplicat în practică”;

    ”Pentru mine, dvs., marxiștii, sunteți anacronici și credeți într-un basm”.

    Mintea mea proastă, de Don Quijote anacronic, îmi spune că prin frazele de mai sus gândiți că marxismul este ”utopic”. Dacă e așa, mă întreb: de ce nu vreți dv. să ieșiți din cuibul gând-acilor (adică ființe care gândesc) ce susțin ideea asta, a caracterului utopic al marxismului. Îi las la o parte pe cei mai nedreptățiți de Dumnezeu când a împărțit darul logicii, adică pe cei care afirmă, simultan, caracterul utopic al comunismului-marxist și existența lui istorică de 50 de ani. Îi am în vedere pe cei care sunt consecvenți în a afirma caracterul utopic al comunismului marxist. Ăștia confundă ”utopic” cu ”inacceptabil”. Utopic, scrie în dicționare, înseamnă ceva irealizabil. Dar comunismul nu este irealizabil. Au existat comunități cu această formă de organizare și ar mai putea exista. Nu este imposibil ca, printr-o dictatură, de exemplu, să se treacă în proprietate comună mijloacele de producție și să se facă o repartiție după nevoi. Că urmările ar fi neplăcute, într-un comunism în sărăcie, este o altă problemă, adică problema dacă este ”acceptabil” sau ”inacceptabil”. În schimb, utopică ar fi, de exemplu, o formă de organizare socială în care nimeni nu ar munci, dar toți ar avea toate cele necesare vieții.

    RăspundețiȘtergere
  22. Domnule Valerius,

    Am câteva observații:
    - În primul rând, când și unde a fost marxism, cu adevărat? Dl Liviu, și îi dau dreptate, spune că marxism a fost doar puțin, din câte înțeleg eu, în Rusia, în vremea lui Lenin și a lui Stalin, și în Albania lui Hoxha, în rest au fost dictaturi, după cum le numește d-sa, social-fasciste. D-sa este un om care, după cum s-a văzut, este în temă cu marxismul.
    - Eu nu am spus că marxismul este utopic, am spus altceva, și anume că marxismul aplicat în practică reprezintă un ciclu care se termină cu eșec. Da, aș fi putut însă spune altceva, și anume că ultimul stadiu al marxismului, după socialism, societatea comunistă, fără clase, fără guvern și fără bani, este o utopie, reprezintă apogeul basmului numit marxismul aplicat în practică, și, mă poate contrazice cineva în privința asta? Marxismul s-a poticnit peste tot în faza primară, de socialism, când, nu numai că a înaintat, pierind totuși din cauze externe sistemului, ci a degenerat, pierind datorită propriei naturi, degenerând nu oricum, ci într-un fel de absolutism monarhic. Marxismul este de fapt o judecată, ce are de preț analiza capitalismului, și doar atât.
    - În capitalism, după cum spuneam, ai libertatea de a alege o cale proprie. Au existat rețete de succes în capitalism, chiar și acum, cu toată criza, țările din Vest o duc bine. Nu pot să spun, am mai zis și asta, că este capitalismul orânduirea supremă, sunt multe probleme și cu el, iar capitalismul poate fi de mai multe feluri (liberalism, conservatorism, social-democrație etc.). Însă, din punctul meu de vedere, dacă în capitalism se pot găsi rețete care să aibă un anumit succes, marxismul, în practică, s-a dovedit că este sortit cu siguranță eșecului, dacă aș avea de ales, nu aș alege cu siguranță marxismul ca regim unde să vrea să trăiesc, are prea multe hibe, ce sunt garante ale eșecului. Nici o șansă cu marxismul, din păcate. Dvs. spuneți că aveți de-a face cu ideologi de serviciu ai capitalismului, bun, nu neg, este posibil să fie așa, eu, cel puțin, nu sunt unul dintre ei. Un argument valabil, și cred că este unicul, ar fi să veniți cu un exemplu de succes al unei societăți marxiste. China, este China, cu marxismul ei care nu mai este marxism, un astfel de exemplu? Nu, nu cred. Sunt Cuba și Coreea de Nord, care stau să-și dea duhul, astfel de exemple? Nu, în nici un caz. Și să vă spun ceva, nici nu va exista vreodată un astfel de exemplu, pentru că marxismul aplicat în practică este sortit eșecului, degenerează, chiar dacă cei care îl aplică se bucură la început de o anumită bunăstare.

    RăspundețiȘtergere
  23. Domnule Bogdan,

    Constat, cu oarecare neplăcere, că aveți câteva idei beton (am recitit mesaje ale dv. din forumul Nanu și am găsit aceste idei beton și acolo). Argumentele mele n-au nici un ecou la dv., de parcă nu le-ați citi. V-am rugat să răspundeți la câteva obiecții ale mele, dar vă ascundeți după cireș.

    Mai încerc o dată să salvez dialogul nostru de pericolul de a deveni dialog al unor surzi.

    a). ”când și unde a fost marxism, cu adevărat?”

    Presupun că vă adresați mie (nu lansați întrebarea în eter, precum Pilat din Pont, atunci când (se)întreabă ”Ce este adevărul ?”). Ca și altă dată, precizez că-mi exprim un punct de vedere, deci nu am pretenții de marxolog. Prea mulți au făcut rău marxismului erijându-se în executori testamentari ai lui Marx.
    Mai întâi, încerc să înțeleg întrebarea dv. Cred că nu greșesc afirmând că gândiți marxismul ca un fel de rețetă culinară care trebuie aplicată robotic; dacă n-ai parcurs toate etapele, ori dacă ai pus mai mult sau mai puțin cu un gram din ingrediente, nu obținem produsul dorit. Asta nu înseamnă că proiectul marxist de revoluționare a societății n-are nicio consistență conceptuală și programatică.
    Răspunsul meu la întrebarea ”când și unde a fost marxism, cu adevărat?” este următorul: a existat o înfăptuire a marxismului oricând și oriunde s-au realizat obiective importante din programul marxist, precum următoarele:
    - preluarea puterii politice în societate prin revoluție proletară;
    - instituirea dictaturii proletare ca mijloc pentru crearea bazei economice a societății socialiste, în esență prin trecerea mijloacelor de producție în proprietate comună;
    - aplicarea principiului ”de la fiecare după capacități, fiecăruia după muncă”.

    b). ” Eu nu am spus că marxismul este utopic”.
    Ați spus-o, domnule, nu o dată și nu doar aici. Asta este una din ideile dv. beton. Când scrieți ”marxismul, care dă niște principii, unele bune, altele proaste, nici nu poate fi aplicat în practică”; ”Marxismul neexistând ca aplicație practică”; ”marxismul aplicat în practică nu există”, susțineți că marxismul este utopic. Dacă veți continua să vă ascundeți după cireș, vă mai dau un citat, ” teoria marxistă însăşi este o utopie”, din mesajul 489 din forumul Nanu, care poate fi găsit la adresa:
    http://www.info98.ro/nanu/forum/index.php?caz=24

    RăspundețiȘtergere
  24. c). ”Marxismul s-a poticnit peste tot în faza primară, de socialism”

    Asta este o altă mostră de gândire ilogică: marxismul este utopic, dar a existat ca realitate politică în socialism”. Aveți probleme, domnule Bogdan, și, dacă nu recunoașteți, dialogul nostru eșuează.

    d). ” În capitalism, după cum spuneam, ai libertatea de a alege o cale proprie”.

    Altă idee fixă. Sau, dacă preferați, poveste de adormit copiii.
    Probabil n-ați citit cu atenție contraargumentele mele anterioare. Domnule, să lăsăm lozincile propagandei capitaliste. Să vă spun eu ce ar însemna ” libertatea de a alege o cale proprie”: în mod democratic, majoritatea nedreptățită, umilită prin această restaurație insidioasă a capitalismului, ar trebui să poată decide: ”Gata, ne-am săturat să fim cobaii acestui experiment, nu mai vrem să mergem pe acest drum greșit. Vrem să ne autoguvernăm, vrem să ne reluăm în posesie resursele naturale, vrem o societate în care fiecare să trăiască din propria lui muncă, nu din speculații și din exploatarea muncii altora”. Iar cei care ne-au expropriat și umilit prin impunerea regulilor lor ar trebui să spună: ”Bine, măi copii, dacă voi asta vreți, faceți cum vreți voi, căci noi vă iubim și vă ținem pumnii”.
    Cred că nu v-ați pierdut orice fărâmă de realism și veți admite că România ar fi ștearsă de pe hartă.

    e). ”din punctul meu de vedere, dacă în capitalism se pot găsi rețete care să aibă un anumit succes, marxismul, în practică, s-a dovedit că este sortit cu siguranță eșecului”
    Dv. aveți un punct de vedere mult prea subiectiv, iar toate argumentele mele n-au nicio șansă de a vi-l influența cât de cât. Toate nenorocirile generate de capitalism, prin esența lui, cum ar fi exploatarea colonialistă și neocolonialistă, cele două războaie mondiale, tragediile care se petrec în fața ochilor noștri, toate vi se par fleacuri, în schimb, în contabilizarea insucceselor socialismului sunteți exigent. Crizele acestea cumplite, care sunt determinate de esența capitalismului, nu vă dau de gândit ? Repetați la nesfârșit că rețeta capitalismului este o rețetă a succesului garantat, iar cea a marxismului una a eșecului garantat. Domnule, dacă rețeta capitalismului este o garanție a succesului, atunci de ce în lumea asta capitalistă este atâta suferință, atâta nedreptate ?

    RăspundețiȘtergere
  25. Pentru domnul Bogdan,

    Nu am afirmat că în România sau în celelalte ţări cu democraţie populară ce formau blocul sovietic nu a fost socialism marxist, aşa cum spuneţi dvs. că aţi înţeles din cele spuse de mine.

    Socialismul marxist se caracterizează în principal prin:
    1. Abolirea proprietăţii private asupra principalelor mijloace de producţie pentru a priva clasele dominante de mijloacele lor de dominaţie.
    2. Colectivizarea agriculturii
    3. Dizolvarea burgheziei şi moşierimii in calitate de clase sociale precum şi a partidelor lor politice.
    4. Întărirea puterii proletariatului prin mijloace politice dar mai cu seamă prin dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei pe baza unei planificări care să elimine anarhia din modul de producţie capitalist.
    5. Instituirea principiului repartiţiei socialiste: "fiecăruia în raport cu cantitatea şi calitatea muncii prestate "

    În toate aceste ţări s-a pornit şi s-a mers adânc înainte pe calea construirii acestui tip de socialism, singurul viabil în opinia mea, a cărui valabilitate şi adeziune largă a clasei muncitoare la linia sa s-a demonstrat în focul luptei, atât în războiul civil din Rusia ce a urmat revoluţiei leniniste cât şi in războiul contra Germaniei naziste. Determinarea clasei muncitoare de a apăra cu orice preţ tânărul său stat s-a văzut şi a uimit întreaga lume stârnind în rândurile înaltei burghezii anglo-americane o ură neîmpăcată.
    In ultima conflagraţie mondială superioritatea statului proletar sovietic şi a sistemului său social asupra statului elitist german a fost netă la toate capitolele: economic, moral, uman, militar, ştiinţific, etc. Victoria este cu atât mai mare cu cât Uniunea Sovietică se afla cu mult în urma Germaniei în 1917.
    Care este concluzia? Uniunea Sovietică urmând calea marxist-leninistă face pasul uriaş de la plugul de lemn la cea de a doua putere economică şi militară a planetei în intervalul 1917-1945. Iată unde duce socialismul dacă în conducerea partidului clasei muncitoare se află marxişti autentici.
    Revenind la România putem spune deci, că s-a plecat pe o bază corectă marxist-leninistă, toate cele cinci puncte expuse mai sus fiind îndeplinite într-o măsură mai mică sau mai mare.

    RăspundețiȘtergere
  26. Ceea ce am afirmat eu, preluând ideea de la Enver Hoxha pe care acesta o dezvoltă pe larg in lucrările sale, este că aceste regimuri au alunecat spre social-fascism după ce Hruşciov şi acoliţii săi au luat puterea in Uniunea Sovietică printr-un puci îndreptat împotriva marxist-leniniştilor din Partidul Comunist Sovietic . Hruşciov şi hruşcioviştii au pornit pe calea greşită a revizionismului modern, făcând concesii după concesii capitalismului –vezi doctrina coexistenţei paşnice a sistemelor- pentru a sfârşii cu Gorbaciov (ultimul hruşciovist) în social-democraţie.
    Stalin spunea undeva că bolşevismul nu este altceva decât victoria împotriva social-democraţiei.
    Prăbuşirea din 1989 nu trebuie înţeleasă simplist, ea nu este falimentul marxism-leninismului aşa cum spune domnul Bogdan, ci falimentul hruşciovismului care a îmbrăcat în diverse ţări diverse forme. Rădăcinile prăbuşirii se află la Moscova şi au început a se înjgheba imediat după moartea lui Stalin. Dovada tăriei construcţiei politice a lui Lenin şi Stalin este ca hruşcioviştilor le-au trebuit 36 de ani pentru a o pune la pământ.

    In 1871, Comuna din Paris a durat numai trei luni, a fost prima încercare a proletariatului de a accede la putere, după 46 de ani Revoluţia din Octombrie a creat primul stat al clasei muncitoare din istorie care şi-a încheiat existenta în 1990, deci după 73 de ani. Socialismul va învinge definitiv prin fluxuri şi refluxuri spunea Stalin. Istoria îşi continuă cursul său dialectic urmându-şi legile sale implacabile. Capitalismul generează în fiecare zi mizerie şi suferinţă, din ce în ce mai mare, antagonismele sale se manifestă tot mai acut, sporeşte mereu numărul celor ce nu mai au nimic de pierdut, capitalismul prin desfăşurarea sa istorică îşi generează şi alimentează singur forţele care îl vor nimici.
    Însă aceste forţe nu vor avea sorţi de izbândă decât dacă vor ajunge la conştiinţa misiunii lor istorice. Numai lucrând conştient aceste puteri se pot elibera pe ele şi odată cu ele întreaga lume din sclavia socială. Prăbuşirea capitalismului este un proces obiectiv care trebuie să se împletească cu unul subiectiv pentru aşi realiza întreaga potenţialitate.

    RăspundețiȘtergere
  27. Domnule Valerius, iarăși am probleme cu inamicul meu, timpul, mi-am aruncat privirea pe ce ați scris, sunt toate lucruri interesante. Mi-am creionat, bineînțeles, niște răspunsuri în minte. O să le scriu.
    Foarte rapid: când am spus că marxismul nu poate fi aplicat în practică, m-am referit la faptul că inevitabil această aplicare va sfârși cu un eșec. Acest proces nu a fost foarte lung pentru ţările ocupate de Rusia, 50 de ani - și cam aduce suferință.
    Aplicarea marxismului în practică este ca și cum ai spune: beau doi litri odată de DDT și trăiesc până la adânci bătrâneți sau, echivalent, aplic marxismul și vom ajunge la faza finală, acea fără guvern, bani și fiecăruia după nevoi. Băutul DDT-ului presupune dureri de stomac, așa după cum aplicarea marxismului presupune suferință.
    De întors, d-le Valerius, orcât v-ați chinui, nu reușiți să mă întoarceţi, pentru că nu pot fi întors deoarece există un adevăr simplu, o esență, ca să fac o glumă filosofică: aplicarea marxismului este catastrofală, se termină cu un eșec. Marxismul aplicat în practică e rigid ca un bocanc și la fel de deștept.

    Mulţumesc d-lui Liviu pentru explicaţiile referitoare la stalinism şi hruşciovism, d-sa le vede ca efecte ale comportamentelor oamenilor, eu le văd ca efecte ale marxismului aplicat în practică, ale implementării acestuia, respectiv un anumit succes la început, apoi degenerescenţă.

    RăspundețiȘtergere
  28. 1.
    Domnule Valerius,

    Am promis că o să scriu când o să am timp și mă țin de cuvânt.
    Să o luăm pe rând, pentru ultima dată:

    - Nu neg că am spus pe forumul Nanu că marxismul este utopic și nici nu cred că a fost o greșeală. La societatea comunistă, ultima fază a marxismului, nu s-a ajuns și nici nu se poate ajunge, după mine, deci marxismul, ca doctrină este irealizabil, o utopie, mai mult, marxism, de fapt, nu a fost niciodată, nicăieri (o să arăt mai jos mai de ce),
    - Și dvs. și dl Liviu ați enumerat elementele socialismului, susținând că măcar acesta a existat, deși dl Liviu spune, pe de altă parte, că în afară de socialismul lui Stalin și a lui Enver Hoxha, au existat numai dictaturi social-fasciste. Una din definițiile socialismului, conform dicționarului politic din arhiva marxiștilor de pe internet, este:
    ”Orânduire socială bazată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu celelalte clase şi categorii sociale de oameni ai muncii, pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producţie, care generează relaţii de colaborare şi ajutor reciproc între membrii societăţii şi pe realizarea retribuţiei potrivit principiului „de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după munca depusă“.

    Din punctul meu de vedere, nici socialism nu a existat, au existat doar niște dictaturi naționaliste cu elemente socialiste. De ce? Păi simplu, puterea nu a fost exercitată niciodată de clasa muncitoare, ci de o clică care s-a autonumit reprezentanta acestei clase.
    Vă mai aduceți aminte de alegerile din (așa-zisul) comunism, d-le Valerius, când mereu ieșea numai cine era desemnat dinainte? Măcar în circul acesta capitalist de la noi, băieții, la 4, respectiv 5 ani, se chinuiesc să se gudure pe lângă noi ca să-i votăm, nu zic că nu ar fi aranjamente și aici. Înainte, în schimb, ajunsesem să facem doar ce și cum voia Fratele mai mare. Mergeam la demonstrații, cântam, fluturam pancarte, aplaudam și cam atât. Cuvântul nostru? Zero.

    - Peste tot societățile (aşa-zise) marxiste au degenerat într-un fel de monarhii absolutiste, cu încercări de creări de dinastii (Ceaușescu a încercat cu Nicu, fiul său, Castro i-a lăsat puterea fratelui său, Raul, în timp ce Kim Ir Sen este singurul care a reușit să-i lase puterea fiului său, Kim Jong IL). Au existat alegeri în vreo societate marxistă măcar la fel de slobode cum sunt la noi acum, unde este o grozăvie? Eu zic că nu.
    - Mi-a plăcut analiza pe care teoria marxistă o face capitalismului, dar aici se opresc beneficiile marxismului. Ceea ce se numeşte doctrina marxistă nu poate fi aplicată în practică, este o chestie subţire şi greşită, iar ceea ce s-a aplicat nu a fost marxism, ci o făcătură, tocmai datorită faptului că doctrina este aşa cum este, ea a fost folosită doar ca etichetă de către clica conducătoare.

    RăspundețiȘtergere
  29. 2.
    - Vorbind de dictaturile naţionaliste ale lui Dej şi Ceauşescu, niciodată nu o să neg realizările celor două. Ca să fiu un pic sadic, o să spun că nu m-ar deranja o astfel de dictatură acum. Problema e că nu cred în bază, în doctrină, pe care o văd, după cum spuneam mai-nainte, subţire şi greşită, mai puţin partea de analiză a capitalismului, care e foarte interesantă. Eu nu mă sfiesc să recunosc că datorez sistemului de educaţie din epoca Ceauşescu ceea ce sunt acum, ca studii şi ca funcţie.
    - Ca să fi durat mai mult aşa-zisul marxism (vorbesc nu de izbândă, ci pur şi simplu de o durată de viaţă mai mare), după 1945 în Blocul Estic probabil ar fi trebuit să fi fost implementate următoarele schimbări:
    - Desfiinţarea ţărilor
    - Folosirea unei singure limbi, a limbii ruse
    - Istoria ar fi trebuit să înceapă cu Lenin
    - Desfiinţarea popoarelor - populaţia ar fi trebuie să fie mixată pe teritoriul Blocului. Mai în glumă, mai în serios, de exemplu, eu, în loc să fi făcut armata cu românii mei, la graniţa de sud, aş fi făcut armata la graniţa Blocului cu China, iar în dormitoare, în seria mea de patru paturi etajate, unde eu aş fi stat, ca în realitate, în stânga jos, la dreapta mea aş fi avut un polonez, deasupra un rus, iar lângă el un ungur, şi toţi am fi vorbit ruseşte.

    Blocul Estic ar fi trebuit să lupte încontinuu pentru a se întinde peste tot în lume. Nu ar fi trebuit să existe niciodată pace cu capitalismul, iar naţionalismul ar fi trebuit să fie egal cu antimarxismul de cel mai dur tip.

    D-le Valerius, eu nu sunt anticomunist, precum Dan M sau Horia, problema cu mine, după ce am analizat marxismul, este că eu consider marxismul o doctrină subţirică, şi greşită, pe deasupra. Nu o să neg niciodată realizările dictaturilor naţionaliste care şi-au spus marxiste, fără ca ele să aibă treabă cu aşa ceva, după cum spuneam mai sus. Nu o să neg niciodată că analiza capitalismului realizată de marxism nu e valoroasă. Însă, aici se opresc aprecierile mele. Dvs. sunteţi un om onest, care, ca şi mine, doreşte binele celorlalţi. Îmi pare rău că dvs. mergeţi doctrinar pe o cale pe care eu o văd fără izbândă. Şi de dvs. şi de dl Liviu cred că aţi fi fost nişte social-democraţi extrem de valoroşi.

    RăspundețiȘtergere
  30. Dumneavoastră domnule Bogdan afirmaţi că sunteţi de acord cu critica marxistă a capitalismului. Păi dacă sunteţi de acord cu această critică, care demonstrează fără putinţă de tăgadă că miezul rău al capitalismului se alimentează din proprietatea privată asupra principalelor mijloace de producţie, trebuie să fiţi de acord pe cale logică şi cu desfiinţarea acestei proprietăţi, pe care oricum capitalismul a realizat-o deja pentru nouă zecimi din populaţie. Dacă sunteţi de acord cu critica sistemului capitalist de ce nu sunteţi de acord şi cu răsturnarea sa, de ce nu credeţi că acesta nu este decât o etapă din istoria zbuciumată a omenirii care trebuie şi va fi depăşită. De ce să nu renunţăm la un sistem în care marea majoritate a populaţiei munceşte din greu pentru o mână de profitori? De ce să umblăm cu sferturile de măsură ale social-democraţiei?
    Ca să menţinem în viaţă cu preţul vieţii noastre un sistem condamnat de istorie, ale cărui comandamente morale sunt nule sau antiumane.
    Cred că v-aţi convins şi dvs. din experienţa ultimilor douăzeci de ani că democraţia americană, drepturile omului şi aşa zisele valori occidentale nu fac nici doi bani pentru cineva care a avut neşansa să se nască într-o familie de muncitori sau de ţărani săraci. Şi atunci de ce am fi noi social-democraţi ? Ca să perpetuăm hegemonia americană, ca să apărăm capitalismul de clasa muncitoare inducând-o in eroare şi canalizându-i energia revoluţionară spre ţinte false? Poate social-democraţia să creeze o societate in care principul sfânt al repartiţiei produsului social să fie cantitatea şi calitatea muncii prestate de fiecare individ ? Eu observ că liderii partidului social democrat din România sunt mari capitalişti, că liderii de sindicat sunt toţi corupţi şi putrezi de bogaţi, ca toţi aceşti oameni care activează oficial în mişcarea muncitorească se afla sub umbrela protectoare a social-democraţie. A mişcat vreun deget social democraţia în apărarea proletariatului din 1989 până acum în afară de încercările de mituire cu diverse ajutoare sociale de doi bani care n-au făcut decât să îl afunde şi mai mult în mizerie ? Nu,domnule Bogdan,eu nu pot fi niciodată social democrat pentru că sunt un om care iubeşte dreptatea până în pânzele albe, care crede în puterea omului de a se înălţa peste mizeria zilnică către un orizont al libertăţii şi al mântuirii sociale, căruia nu-i plac compromisurile în legătură cu principiile şi care crede din toată inima că sistemul capitalist merită răsturnat, nu pentru a pedepsi pe cineva ci pentru a elibera lumea.
    Eu respect dreptul dvs. de a avea orice opţiune politică doriţi, nu vă trec pe lista inamicilor mei, dar îmi pare nespus de rău că nu vă pot trece nici pe cea a prietenilor.

    RăspundețiȘtergere
  31. 1.
    Domnule Florian Liviu,

    Am citit cu atenție cuvintele dvs. frumoase. Eu chiar cred că dvs. vreți binele tuturor, așa după cum îl doresc și eu și îl dorește și dl Valerius. Chiar dacă dvs. nu mă considerați prietenul dvs., pot să spun că, din partea mea, eu vă includ în această categorie.

    Cu sinceritate, eu o să vă spun că deși nu cred în doctrina marxistă, nu absolutizez nici capitalismul, ar fi o naivitate să fac asta în condițiile în care lucrurile sunt cum sunt la noi.
    Legat de cele scrise de dvs. aș vrea să menționez următoarele aspecte:

    - Sunt două variante cu marxismul la care aș vrea să mă refer mai jos :
    1) Una ar fi ca marxismul să fie rescris, pentru a fi fezabil, și nu sunt așa de sigur că se vrea și se poate asta, această variantă așa numi-o ”marxism umanizat”. Referitor la această variantă, dl. Valerius a spus bine ce a spus când a subliniat la un moment dat faptul că marxismul trebuie să se învețe cu democrația. Marxismul, în acest caz, dacă se va mai implementa, trebuie să se învețe cu alegerile libere, cu mandate limitate ca timp și ca frecvență pentru funcții cum ar fi cea de Secretar General, așa cum e în prezent la noi pentru președinte, marxismul trebuie să renunțe la practici cum e cea a cultului personalității etc. Mi-e greu să văd un marxism care să permită libertatea cuvântului, fie și dublată de responsabilitate, dar în fine. Oricum, marxismul ar trebui să permită libertatea credinței, eu pentru nimic în lume nu aș renunța la ea, și, de ce nu?, chiar să formuleze un concept prin care să afirme că nu exclude existența Divinității.
    Ar trebui fără drept de apel să renunțe la practicile gen gulag și persecutarea celor cu origine chipurile nesănătoasă, cu așa ceva nu merge. Una e să pedepsești pe cineva care a comis o infracțiune și alta este să-i pedepsești soțul/ soția și copiii pur și simplu pentru că sunt soțul/ soția și copiii respectivei persoane.
    2) O a doua variantă ar fi cea dură, de care vorbeam mai sus, cu Blocul în care s-ar desființa țările iar populația ar fi mixată în cadrul lui, cu o singură limbă, universală, chestiuni care ar fi acompaniate de o luptă necruțătoare și fără întoarcere pentru nimeni pentru răsturnarea capitalismului. Nici acestei variante nu i se poate garanta succesul. Varianta aceasta aș numi-o ”marxism hardcore”.

    Probabil mai sunt și alte variante, domnule Liviu, poate dvs. aveți propria variantă, o variantă care să țină seama de greșelile trecutului și de perspectivele viitorului., aș fi interesat să cunosc opinia dvs. despre cum vedeți dvs. marxismul în viitor. Presupunând că se revine la marxism și se va merge pe calea pe care s-a mers până acum, eu afirm că marxismul va ajunge cu siguranță în același impas, se va afunda la fel cum s-a afundat acum, la sfârșitul sec. XX.

    RăspundețiȘtergere
  32. 2.
    - Social-democrația își trage rădăcinile din marxism. În țările nordice, social-democrația a realizat lucruri mari. În aceste țări precum și în altele din Vest (cum ar fi Olanda, Franța sau Spania) oamenii o duc bine, acolo există un capitalism social. Dvs. vorbiți de răsturnarea capitalismului. De ce ar vrea oamenii dintr-un capitalism social să renunțe la sistemul în care trăiesc? Dl Valerius dă exemplul pozitiv al Ungariei – o țară din fostul Bloc comunist, ca și noi - chiar în postarea la care comentăm noi acum și da, eu am fost în Ungaria și pot să confirm că ungurii o duc bine, mult, mult mai bine decât noi,. De ce o ducem noi atât de prost mă abțin să comentez pe larg acum, o să menționez numai că cei care ne conduc din 1990 încoace au o parte enormă de vină pentru ceea ce am ajuns azi. Sunt de acord cu analiza capitalismului elaborată de către marxism, dar nu neapărat cu răsturnarea capitalismului, ci mai degrabă pentru implementarea unor măsuri sociale prin care să se realizeze o distribuție cât mai echitabilă a avuției. Capitalismul social de care vorbeam este o formă de capitalism acceptabilă în țările din Vest unde el este implementat.
    - O problemă esențială pentru mine este următoarea: bun, dărâmăm capitalismul (care, atenție!, prezintă forme diferite de la Vest la Est în Europa!), dar ce punem în loc? Marxismul (așa-zisul ), așa cum l-am cunoscut până acum? De ce? Ca să avem din nou gulaguri, abuzuri și ca sistemele așa-zis marxiste să colapseze în final sub greutatea propriilor erori interne?
    - O altă întrebare ar fi: mai pot fi implementate regimuri marxiste în Europa? Poate numai dacă uriașul de la Est redevine roșu. În rest, este extrem de puțin probabil să se întâmple asta.
    - Probabil capitalismul, așa cum îl cunoaștem acum, va transcende și el, asta ține dinamica lucrurilor. Acest lucru nu va însemna neapărat prăbușirea capitalismului la care vă referiți dvs. marxiștii, care capitalism, săracul, nu s-a prăbușit, dar în schimb s-a prăbușit marxismul (așa-zisul).
    - Dacă aș fi obligat să dau o soluție pentru noi, românii, aș da-o, pe scurt, pe cea a unui regim în care să domine legea, indiferent că este de stânga sau de dreapta acest regim. În acest regim, oamenii onești ca dvs. sau dl Valerius sunt sigur că și-ar găsi locul.

    RăspundețiȘtergere
  33. Ca să mai destindem atmosfera, o să povestesc ceva. Alaltăieri am întrebat-o pe mama care orînduire i se pare mai bună, cea actuală sau fosta, cea comunistă (nu mai pun ”așa-zisă” în față, asta presupun că se înțelege de la sine! :) ). Mama nu o duce rău, are televizorul ei Sony, pe care l-am cumpărat eu, în cameră, la care se uită la telenovele și pe Antena 3, pensia de urmaș - văduvă de ofițer – nu e rea, iar eu cu soră-mea ne purtăm cu ea ca un bibelou, vrem ca să trăiască cât mai mult deoarece în afară de faptul că e mama noastră pe care o iubim, mama e și o persoană reconfortantă, veselă, haioasă, de multe ori cu inocența unui copil. Spre surprinderea mea, mama mi-a răspuns ca era mai bine în comunism. I-am dat replica: ”Mamă, acum, în capitalism, ai cablu cu o mie de canale, mănânci bine, te îmbraci decent, nu o duci rău, de ce crezi tu că era mai bine înainte?”. Mama mi-a răspuns scurt: ”Mamă, înainte nu aveai grija zilei de mâine”.
    Acum câteva luni am întrebat-o ceva similar pe fiica mea de 19 ani. Ea mi-a răspuns – am scris atunci de asta aici – că nu i-ar fi plăcut să trăiască în comunismul ceaușist deoarece i s-ar fi impus să facă tot felul de lucruri, împotriva voinței ei, într-un cuvânt, nu ar mai fi fost liberă.
    Îi dau dreptate mamei, da, înainte nu sufereai de grija zilei de mâine, cea mai mare problemă în România de azi, dar, îi dau dreptate și fiicei mele, lipsa de libertate e dureroasă, și asta am resimțit eu cel mai mult în comunism. Nu regret ceaușismul prin prisma lipsei de libertate, dar îi apreciez realizările, acelea care sunt.

    Nu cred azi în politicienii români, probabil nici nu mă voi mai duce la vot. Pentru mine, a fi un bun cetățean român înseamnă să-mi fac datoria în societate - să-mi fac datoria la locul de muncă, să fiu un bun creștin, să fiu cinstit, onest.
    Ca și dl Valerius, o să spun doar că dacă, teoretic vorbind, s-ar face un referendum și oamenii ar alege comunismul, deși eu aș rămâne neutru și nu aș vota, aș respecta această decizie și mi-aș pune forțele în serviciul noului regim, cu speranța că acesta a învățat ceea ce trebuie din greșelile trecutului ca să fie un regim uman.

    RăspundețiȘtergere
  34. ... Când am scris ”referendum”, nu m-am gândit la o ”cvasirevoluție” făcută cu ajutorul tancurilor rusești! :)

    RăspundețiȘtergere
  35. Domnule Bogdan,

    faptul că mai există încă oameni cu conştiinţa nepervertită precum mama dumnevoastră mă bucură şi mă motivează. Din păcate astfel de oameni cu mintea şi inima trează, capabili să filtreze imensul gunoi mediatic sunt puţini, cei mulţi sunt aidoma fiicei dumnevoastră şi a dumnevoastră, captivi fără ieşire în capcana "libertăţii".
    Tema libertăţii a frământat minţile filozofilor din toate timpurile. Nu vreau decât să vă atrag atenţia asupra faptului că libertatea în capitalism are caracter de clasă. Ce câştigă în libertate clasa dominantă pierde proporţional clasa dominată.
    In materie de libertate capitalismul oferă: interminabile dezbateri politice sterile, pornografie pe scară largă, exploatarea sexuală a femeii, manelizare, export de forţă de muncă necalificată în Occident, anarhie etc.
    Regimul socialist a oferit în schimb milioanelor de oameni săraci ai României burgheze libertatea de a urma cursurile unei şcoli, a unei facultăţi, de a se autoafirma şi realiza ca oameni prin muncă, salvându-i de la o viaţă mizeră la care ar fi fost condamnaţi în satele înapoiate ale ţării.
    Pentru a realiza acest lucru minunat a trebuit interzisă libertatea oamenilor de a exploata alţi oameni, de a trăi parazitar pe spinarea altora, de a se bucura de avantaje fără muncă.
    A fost interzisă libertatea de a nu muncii, de a denigra socialismul şi clasa muncitoare.
    Hegel a fost primul filosof care a prezentat just raportul dintre libertate şi necesitate, iar Engels a spus, dacă nu mă înşel în AntiDuring, „că libertatea este necesitate înţeleasă”.
    Libertatea în socialism este deplină şi mult mai cuprinzătoare decât în capitalism ea fiind limitată doar de necesitatea consolidării socialismului, a înfrângerii forţelor ostile, reacţionare ce i se opun.

    RăspundețiȘtergere
  36. Domnule Liviu, eu nu neg realizările așa-zisului socialism, de fapt o perioadă cu două dictaturi naționaliste, și nu neg faptul că a eradicat analfabetismul și tuberculoza și a oferit o bună educație generațiilor care au învățat în această perioadă.
    Totuși, legat de libertate, existau mari probleme. Cultul personalității după 1980, aberant, lipsa libertății de mișcare, faptul că nu puteai să te manifești liber, sunt numai câteva lucruri, care nu erau superficiale, peste care să treci ușor. Nu știu cum vă simțeați dvs., însă eu unul mă simțeam ca într-o mare închisoare. Mai erau, după 1989, problema frigului în case, problema lipsei de alimente, problema lipsei iluminatului stradal, problema lipsei apei calde. Mai era problema de care se loveau cei mai mari decât mine, problema legată de forțarea natalității. Ce a fost după 1980 la noi nu a fost bine.
    Dvs. prezentați o versiune idilică, romanțată, a așa-zisului socialism, care nu e conformă cu realitatea. O analiză obiectivă trebuie să țină seama nu numai de punctele tari, ci și de cele slabe.
    Când vorbiți de libertatea capitalismului dvs. vă referiți la: ”interminabile dezbateri politice sterile, pornografie pe scară largă, exploatarea sexuală a femeii, manelizare, export de forţă de muncă necalificată în Occident, anarhie”.
    D-le Liviu, există și alte feluri de libertate în capitalism, libertate care, după cum ați subliniat și dvs., trebuie să se înțeleagă că nu este totuna cu anarhia și lipsa de bun-simț, este vorba de libertatea moderată de frica de Dumnezeu sau de un comportament decent, pentru cei care nu cred în Dumnezeu, și acompaniată de dorința de a asimila cunoștințe noi, de a te autoperfecționa, de plăcerea de a citi și de a călători. Eu știu ce spun când scriu toate acestea, pentru că eu și cei apropiați mie suntem oameni cu frica lui Dumnezeu. Eu am căutat să mă perfecționez în mod continuu, am terminat un masterat în Administraţie publică şi Integrare Europeană la ASE, anul acesta, soția mea este anul II la Facultatea de Litere, la Universitate, la ”Buget”, iar fiica mea este studentă în anul I, la Științe politice în limba engleză, tot la Universitate şi tot la ”Buget”.
    Cât despre familia mea în sens mai larg, vă rog să mă credeți, am mai mulți nostalgici după comunism în familia mea decât în alte familii! :) Tocmai de aceea, nu aș putea niciodată să devin un anticomunist feroce.

    RăspundețiȘtergere
  37. Orban e un cățeluș cu ceva mai multe funde, prin comparație cu un Băsescu care trage mai spre maidan. Ungaria nu iese niciodată din cuvîntul stăpînului, stăpîn pe care doar îl mai schimbă, cu fler de servitor care sesizează rapid semnele scăpătării.

    Ungaria nu este viabilă economic, trebuie iertată de datorii periodic, risipește energii politice și economice pe cai verzi pe pereți. În bună măsură supraviețuiește datorită condominiumului economic de fapt (dirijat de mai sus) pe care îl realizează asupra Transilvaniei de la "revoluție" încoace. În detrimentul Româmiei, bineînțeles. A crede că un mic șef provincial ar putea introduce reforme reale care să amenințe instituții atît de importante pentru globalism precum banca centrală...

    Cine l-a urmărit pe Valentin Stan în anii '90 știe la ce să se aștepte, omul e perfect "pe linie" cu toate dogmele globaliste. Cu toate, de la drepturi colective pentru minorități, pînă la instalarea unui regim de drept internațional de tip orwellian. Faptul că se încrîncenează împotriva lui Băsescu (el fiind și pueril regalist pe deasupra) nu face decît să ajute la prelungirea regimului deoarece Băsescu apare mai puțin antipatic prin opoziție. Nu cred că liberalii din oficiu, tagmă din care face parte și VS, au avut o contribuție de neglijat (fie și ca o reacție de dezgust a unei părți din electorat) la cîștigarea ultimelor alegeri de către aliatul lor firesc.

    RăspundețiȘtergere
  38. D-le Conumishu,

    Eu nu neg că Ungaria își schimbă stăpânii după cum bate vântul și nici nu o să susțin că Viktor Orban are o statură politică deosebită, de el nu știu decât anumite lucruri prinse în treacăt din ziare și de la TV, precum și ce a scris dl Valerius mai sus.
    Eu însă am călătorit în Ungaria și în câteva țări din Europa. Am stat în Budapesta de două ori, ca turist, în ultimii ani.
    Păi ce au făcut ungurii din Budapesta, cu sau fără bani europeni … e o minunăție această capitală … . Calitatea serviciilor e foarte bună, ungurii dau dovadă de profesionalism în tot ceea ce fac, e civilizație la ei, o civilizație care nouă ne lipsește cu siguranță în București, de exemplu. Presupun, și nu cred că aceasta e o presupunere neîntemeiată, că ungurii sunt destul de mult în față comparativ cu noi din punct de vedere al nivelului de trai și că o duc bine.
    Aș vrea să zic că o ducem la fel de ”rău” ca ei, ca maghiarii, dar nu pot. Până la urmă, cum fac sau cum nu fac politicienii lor, uite că ungurii o duc bune, iar noi nu … Ca să nu se creeze vreo confuzie, o să precizez că nu am deloc sânge unguresc, ai mei fiind de origine de aici, din sudul țării.
    Se pare că și dacă au de-a face cu o criză, mondială sau nu, pe unguri asta nu îi afectează ca pe noi, ies din ea, în timp ce noi suntem unde suntem … Sincer, sunt invidios pe maghiari și aș dori ca noi, românii, să fim măcar la nivelul lor, ca să nu spun la nivelul nemților sau al altora mai tari din UE … Păcat că este situația așa cum este de la noi, adică proastă …

    RăspundețiȘtergere
  39. Pentru domnul Bogdan


    ” Nu neg că am spus pe forumul Nanu că marxismul este utopic și nici nu cred că a fost o greșeală”.

    Eu am criticat nu atât insistența dv. în a afirma caracterul utopic al proiectului marxist de societate, cât greșeala gravă constând în încălcarea principiului logic al non-contradicției (v-am oferit citate exacte din postările dv. în care vă refereați la marxism ca realitate istorică, deși susțineați caracterul utopic al acestuia; real și utopic sunt incompatibile din punctul de vedere logic pe care l-am menționat mai sus). Nu mi-a plăcut faptul că, asemenea forumiștilor Dan M. și horia, nu ați recunoscut incorectitudinea logică.

    Dv. vă place să jucați rolul de om cu spirit liber de prejudecăți, deseori chiar dovediți simț pentru nuanțe. Dar constat că, în ciuda concesiilor ideologice pe care le faceți, rămâneți un ”fundamentalist” atunci când e vorba de anumite convingeri ale dv. În acele situații deveniți surd și orb față de orice argument.
    De pildă, v-am argumentat că înfăptuirea principiului comunist ”de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi” este realizabil, deci nu este utopic; prin comparaţie, utopic ar fi proiectul unei societăți în care nimeni nu ar munci, dar toți ar avea bunurile necesare. Că acea societate, în care s-ar aplica principiul comunist, ar fi bună sau rea este o altă discuție. Dv. confundați ”utopic” cu ”inadmisibil” din punctul dv. de vedere. Ați rămas surd față de argumentele mele, în cazemata prejudecății privind caracterul utopic al marxismului.
    Rigiditate manifestați și când e vorba de credința dv. religioasă. De exemplu când scrieți: ” marxismul ar trebui să permită libertatea credinței, eu pentru nimic în lume nu aș renunța la ea, și, de ce nu?, chiar să formuleze un concept prin care să afirme că nu exclude existența Divinității”.
    Aici faceţi mai multe greşeli.
    Mai întâi, insinuaţi că marxismul nu permite libertatea credinţei. Nu este adevărat, căci deşi Marx şi Engels erau atei, au dezavuat lupta prin mijloace administrative împotriva credinţei în Dumnezeu (dar susţineau necesitatea instrucţiei şi educaţiei care ar putea determina pe unii oameni să renunţe, în mod liber, la credinţele religioase). Nu ştiu să existe vreun text marxist în care să se ceară ca la uşa bisericii să pândească secretarul de partid sau securistul.
    Altă greşeală este aceea că, tocmai dv., care pledaţi pentru libertatea conştiinţei, vreţi ca opţiunea dv. religioasă să fie preluată de marxism („marxismul ar trebui (…) chiar să formuleze un concept prin care să afirme că nu exclude existența Divinității”).

    RăspundețiȘtergere
  40. Domnule Valerius,


    Eu vă respect pe dvs., atât pentru curajul de vă proclama neclintit credința în marxism după 1989 încoace, în condițiile când mai ales în primul deceniu după 1989 a te declara marxist însemna a fi automat supus oprobriului public, a fi stigmatizat, cât și pentru onestitatea dvs., care răzbate din fiecare text al dvs.
    Eu, după cum am spus, nu sunt anticomunist, pe de-o parte, iar pe de altă parte, sunt conștient că eu nu aș fi ceea ce sunt azi dacă regimul de după 1945 nu ar fi întors o stare de lucruri care era nedreaptă, dând șansa alor mei (mama provine dintr-o familie țărănească săracă) să se înalțe din punct de vedere social. Mai mult, am destui simpatizanți ai comunismului în familie, oameni acum în vârstă, care sunt conștienți de ceea ce le-a oferit regimul socialist, de șansa unică care au avut-o odată cu preluarea puterii de către marxiști.
    Deși personal mă îndoiesc de marxism, tot așa după cum am spus, dacă ar exista o modalitate prin care poporul să hotărască forma de guvernământ și acesta ar alege tipul de republică socialistă, aș sprijini cu toate forțele mele această formă de stat.
    Nu sunt nici un adept al capitalismului, iar ceea ce se întâmplă acum cu noi, mă face să regret din anumite puncte de vedere socialismul care a existat la noi, mă refer la respectul față de lege și la modul de distribuire al avuției. Cred că mulți dintre români simt la fel, azi.

    Cu religia a existat o problemă reală. De multe ori în școală s-a încercat îndoctrinarea mea și a colegilor mei, mai ales în liceu, împotriva religiei, pe motiv că este o minciună, o înșelătorie, opiul popoarelor.
    Tata, săracul, deși a fost un comunist cinstit, a rămas și un bun credincios. La un moment dat a cântat în corul Bisericii Amzei, s-a aflat acest lucru și a fost sancționat în cadrul organizației de bază de partid.
    Deși nu au existat legi împotriva credinței, practica religioasă era descurajată, eu asta am văzut. Știam de la ai mei că trebuia să fiu atent să nu fiu văzut în biserică de cine nu trebuie. Mai mult, eu nu am primit o educație religioasă, pesemne alor mei le-a fost frică să mi-o dea. Mărturisesc că regimul a avut ceva succes în cazul meu, eu am fost ateu până în clasa a XI-a, când am descoperit credința. Bine că măcar am avut icoane în casă.

    Deși sunt credincios, respect pe cei care deși nu sunt credincioși, dau dovadă de moralitate, ca dvs. d-le Valerius. Ceea ce am spus demult, că prefer un agnostic ca dvs., d-le Valerius, decât orice credincios care nu se poartă așa cum ar trebui conform legilor moralei, rămâne valabil.

    RăspundețiȘtergere
  41. Domnule Bogdan,

    Mă tem că ați recepționat hipersensibil mesajele mele. Eu nu v-am reproșat opțiunile, ci anumite abateri de la principiile logicii.

    Scrieți: ”Deși personal mă îndoiesc de marxism, tot așa după cum am spus, dacă ar exista o modalitate prin care poporul să hotărască forma de guvernământ și acesta ar alege tipul de republică socialistă, aș sprijini cu toate forțele mele această formă de stat”.

    Similar, eu mă îndoiesc de valoarea umanistă a capitalismului, dar dacă majoritatea poporului din care fac parte vrea capitalism, zic ”facă-se voia Ta, Popor Român”. Refuz să-i fac bine cu forța poporului meu, pentru că ceea ce cred eu că e bine s-ar putea să fie rău pentru el.

    Pentru plăcerea poporului meu, strig din răsputeri:

    TrăiasCĂ CApitalizmul !

    Să trăiți bine ! (ha, ha, ha ! V-am pus-o !)

    RăspundețiȘtergere
  42. Nu știu ce se întâmplă pe blogspot că îmi dispar postările.

    RăspundețiȘtergere
  43. Domnule Valerius,

    Deși eu nu consider - poate greșesc - că m-am abătut uneori de la regulile logicii în cele ce am scris, tocmai în scopul de a înlătura echivocul legat de regulile logicii și aplicarea lor în cele scrise de mine, am detaliat, am venit cu explicații suplimentare.

    Nu, eu nu am luat hipersensibil observațiile dvs., pe dvs. vă respect și, din această cauză, nu aș putea avea această atitudine. Nu am uitat niciodată că atât eu cât și dvs. dorim ca omenii din această țară, oameni buni, dar obidiți de timpuri și de conducători, să ducă un trai decent. Dacă este să ne referim numai la anii ’70, putem spune că acest popor nu numai că a dus-o decent, ci chiar că a dus-o foarte bine. Spre deosebire de dvs., nu am găsit o cale despre care să spun: ”Iată, aceasta este calea care va aduce bine poporului!”. Ce țintesc însă sunt niște consecințe ale respectivei căi, unele dintre ele fiind respectul legii și o distribuție relativ echitabilă a avuției dublată de un trai decent pentru omul obișnuit .

    Am sentimentul însă că pe poporul român îl așteaptă nu ani, ci poate chiar decenii de trai greu, cu toate dorințele noastre de bine.
    Vorbind de marxism, într-un un text din Libertatea de duminică se spunea că, în urma unui sondaj făcut de o organizație care se ocupă parcă cu studierea crimelor comunismului, a reieșit că 60% dintre români regretă ceaușismul.
    Poate dl Rotaru ar trebui să fie mai activ.

    Cât despre credință, se pare că aceasta este o chestiune fundamentală care desparte oamenii de bine creștini de oamenii de bine marxiști. Am vorbit serios când am sugerat acea reconciliere a marxismului cu credința. Priviți-o vă rog ca o sugestie, eu nu doresc să impun nimic. Ce ar costa marxismul să adopte un text care să admită posibilitatea existenței lui Dumnezeu?

    RăspundețiȘtergere
  44. Domnule Valerius,

    Eu nu am insinuat că ar fi vina dvs. cu dispariţia postărilor, Doamne fereşte! Eu doar v-am adus la cunoştinţă ce se întâmplă.
    Puteţi verifica însă dacă vreunul dintre mesajele mele nu a ajuns din greşeală la spam, asta ar putea fi o cauză, în afară de cea evidentă, dată de faptul că în reţeaua blogspot există probleme de funcţionare.

    RăspundețiȘtergere
  45. Este adevărat, cei de la blogspot au introdus o funcţie antispam, care trimite multe comentarii la coşul cu spam.

    RăspundețiȘtergere
  46. Una din cauzele pentru care României îi merge mai rău decît ar trebui se numește Ungaria. Parte a unui ansamblu de cauze a cărui origine se află tot în exterior.

    Prima grijă atunci cînd dorești să extragi rezultate relevane dintr-un experiment stă în delimitarea riguroasă a condițiilor în care se desfășoară și în identificarea și cuantificarea influențelor externe. România, colonie a Occidentului imperial, este stoarsă cu metodă. Una din conductele prin care se scurge vlaga economică trece prin și este "gestionată" de Ungaria. O țară destinată altfel unui nivel de trai inferior față de cel al României, pur și simplu pentru că nu are resurse, iar celelalte criterii nu sînt semnificativ favorabile prin comparație România.

    Sigur, conducta duce mai departe, în Austria, de exemplu, care profită atît de mult încît poate să-și planifice cu cinism ca, peste 10-20 de ani, să ajungă să trăiască bine mersi numai din "dividendele" obținute din exploatarea coloniilor est-europene (cu România în cap de listă).

    Mă interesează absolut deloc în ce locuri decid diverși grofi planetari să investească pentru locuri de distracție sau pentru păstrarea mitului grandorii imperiale - cum ar fi fosta co-capitală Budapesta.

    Pînă una, alta, domnii austrieci și unguri ar face bine să returneze tezaurul Transilvaniei si arhivele, sînt legați prin tratate de pace să o facă.

    Niște nemernici.

    RăspundețiȘtergere
  47. Pentru Conumișu:

    ”Orban e un cățeluș cu ceva mai multe funde, prin comparație cu un Băsescu care trage mai spre maidan. Ungaria nu iese niciodată din cuvîntul stăpînului, stăpîn pe care doar îl mai schimbă, cu fler de servitor care sesizează rapid semnele scăpătării.”

    Așa o fi, dar ungurii, prin Orban, măcar îndrăznesc să mârâie în lesă. Pe când Băsescu și ai lui (și nu doar ăștia) sunt de-o obediență care provoacă greață: ”Șefu’, era să aveți o scamă !”.

    RăspundețiȘtergere
  48. Pentru Conumișu:

    ”Una din cauzele pentru care României îi merge mai rău decît ar trebui se numește Ungaria. Parte a unui ansamblu de cauze a cărui origine se află tot în exterior.”

    Nu vă contra-zic. Dar zic, alături de Adrian Păunescu: ”Nu mai acuzați străinii că ne taie domnitorii...”.

    http://www.youtube.com/watch?v=bfnUZCd4V64

    Mă aventurez să afirm că la noi, la români, se manifestă (cu excepția unor personalități, sau ”elite”, cum se preferă în epoca postdecembristă) o criză a conștiinței identității naționale. Nu spun că nu există o identitate națională (sau etnică), ci vorbesc de o criză a conștiinței acestei identități, cu toate implicațiile ei (explodarea solidarității în cioburi egoiste, un firav sentiment al demnității, dezertarea de pe frontul apărării drepturilor, autoflagelarea).

    Virusul care a provocat această criză este manipularea. Firește că virusul a găsit un ”organism” social vulnerabil, dar manipularea i-a dat lovitura decisivă; manipularea a produs distrugerea sistemului imunitar al spiritului, așa cum virusul cunoscut produce SIDA în corp. Așa se explică faptul că, în timp ce țara piere, noi repetăm, ca tâmpiții, sloganuri care ne sunt sugerate. Iar manipularea asta nu a venit direct de la străini sau de la cei înstrăinați (precum cei din exil), ci de la cozile de topor. De exemplu, încercările lui Ion Rațiu de a ne ”democratiza” declanșau reacții de respingere. În schimb, eforturile întru manipulare ale celor percepuți ca fiind ai noștri (de exemplu politicieni precum Petre Roman, sau oameni de cultură precum Sergiu Nicolaescu) au fost extrem de eficiente.

    RăspundețiȘtergere
  49. Instituții de credit de împrumut MĂ MÂNCUȚI CÂND NU ESTE NICI O SPERĂ (loancreditinstitutions00@gmail.com)

    Bună ziua tuturor celor de pe acest forum, eu sunt John Michael din SUA, nu-mi vine să cred că Dumnezeu nu există cu adevărat până când nu am fost răscumpărat și salvat de la robie financiară ... eram în criză financiară și trebuia să plătesc niște facturi. Am încercat să caut ajutor de la bănci, dar în niciun caz, am încercat, de asemenea, să căut ajutor de pe internet doar pentru a întâlni escroci care s-au prefacut creditor privat și au făcut bani cu suma de 15.000 $ și nu mi-au primit împrumutul, nu până când DUMNEZEU m-a prezentat dlui. Ilie printr-un prieten care a fost salvat de la o problemă financiară și i-a fost acordat un împrumut de 100.000,00 USD de către domnul Elijah, așa că i-am luat sfatul și am contactat instituțiile de credit împrumut, iar în termen de o săptămână mi-a fost acordat un împrumut de 250.000 USD. sfatul meu tuturor celor care caută un împrumut la o rată a dobânzii scăzută de 2%. Fac acest lucru pentru că sunt atât de fericit că sunt din robie financiară și sunt din nou plin de bucurie și viața este ușoară, mulțumită Domnului și domnului Ilie. Puteți contacta instituțiile de credit împrumutate prin (loancreditinstitutions00@gmail.com) SAU WhatsApp: +393510483991

    RăspundețiȘtergere
  50. Instituții de credit de împrumut MĂ MÂNCUȚI CÂND NU ESTE NICI O SPERĂ (loancreditinstitutions00@gmail.com)

    Bună ziua tuturor celor de pe acest forum, eu sunt John Michael din SUA, nu-mi vine să cred că Dumnezeu nu există cu adevărat până când nu am fost răscumpărat și salvat de la robie financiară ... eram în criză financiară și trebuia să plătesc niște facturi. Am încercat să caut ajutor de la bănci, dar în niciun caz, am încercat, de asemenea, să căut ajutor de pe internet doar pentru a întâlni escroci care s-au prefacut creditor privat și au făcut bani cu suma de 15.000 $ și nu mi-au primit împrumutul, nu până când DUMNEZEU m-a prezentat dlui. Ilie printr-un prieten care a fost salvat de la o problemă financiară și i-a fost acordat un împrumut de 100.000,00 USD de către domnul Elijah, așa că i-am luat sfatul și am contactat instituțiile de credit împrumut, iar în termen de o săptămână mi-a fost acordat un împrumut de 250.000 USD. sfatul meu tuturor celor care caută un împrumut la o rată a dobânzii scăzută de 2%. Fac acest lucru pentru că sunt atât de fericit că sunt din robie financiară și sunt din nou plin de bucurie și viața este ușoară, mulțumită Domnului și domnului Ilie. Puteți contacta instituțiile de credit împrumutate prin (loancreditinstitutions00@gmail.com) SAU WhatsApp: +393510483991

    RăspundețiȘtergere
  51. Salutare tuturor

    Sunt James Vinn și sunt din Marea Britanie. locuiesc în Doha Arabic. Am căutat un împrumut online și am fost foarte speriat că nu am mai solicitat niciodată un împrumut și am căutat foarte bine și am căutat o companie reală acolo am găsit o companie numită Instituții de credit împrumut, mă uit și am văzut ce au spus oamenii despre această companie era adevărată, am decis să solicit un împrumut de la companie și aveam nevoie de un împrumut de 470.000,00 euro pentru a începe o afacere când am aplicat, mi-a spus tot ce trebuie să fac, am făcut-o și m-a asigurat că în 48 de ore urma să fiu cu împrumutul meu, am spus bine și am așteptat exact 48 de ore când îmi primesc împrumutul de la această companie, în timp ce scriu acest lucru acum nu am mai fost înșelat și această companie este grozavă. Am auzit oameni vorbind despre escrocherii dar nu am fost niciodată înșelat și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru asta. Deci, oricine, dacă ai nevoie de un împrumut real, aceasta este compania potrivită pentru a aplica de la ei te vor ajuta și timpul în care îți vor spune că vei primi împrumutul tău, care este exact momentul în care vei primi împrumutul tău. Trebuie doar să scriu acest mesaj tuturor, astfel încât să nu solicitați un împrumut de la compania greșită dacă aveți nevoie de un împrumut real contactați această companie și veți fi fericiți. Adresa lor de e-mail este: (loancreditinstitutions00@gmail.com) SAU WhatsApp: +393510483991

    RăspundețiȘtergere
  52. CUM M-AM REPĂRTAT EX-SORULUI CU AJUTORUL VRAIEI REALE ȘI EFICIENTE DE LA DR. Sunny Numele meu este Olivia Alax, nu m-am gândit niciodată că voi zâmbi din nou, soțul meu m-a lăsat cu doi copii timp de un an, toate eforturile pentru a-l aduce înapoi au eșuat Am crezut că nu o să-l mai văd decât până când am întâlnit o doamnă pe nume Maria care mi-a povestit despre un aparat de lansat vrăji numit Dr. Sunny, mi-a dat adresa de e-mail și numărul de telefon mobil și l-am contactat și el m-a asigurat că în 48 de ore soțul meu se va întoarce la mine, în mai puțin de 48 de ore soțul meu s-a întors a început să implore iertare spunând că demonii funcționează, așa că sunt încă surprins până acum despre acest miracol, nu am putut concepe, dar cât de curând pe măsură ce vraja a fost aruncată, am rămas însărcinată și am dat naștere celui de-al treilea copil al meu, dacă aveți nevoie de asistență de la el, îl puteți contacta prin: e-mail: drsunnydsolution1@gmail.com Sau WhatsApp sau sunați-l acum: +2348082943805
    Dr. Sunny vindecă, de asemenea:
    1. HIV / SIDA
    2. HERPES 1/2
    3. CANCERUL
    4. SLA (boala Lou Gehrig)
    5. Hepatita B
    6, însărcinată

    RăspundețiȘtergere
  53. Bună ziua tuturor, vă rog, numele meu este Victoria. doresc repede să folosesc acest mediu pentru a tăia o mărturie despre cum Dumnezeu m-a îndreptat către un împrumutat real care mi-a transformat viața din iarbă în grație, de la săracă la o femeie bogată care se poate lăuda acum cu o viață sănătoasă și bogată fără stres sau dificultăți financiare. După atâtea luni de încercări de a obține un împrumut pe internet, am fost înșelat cu suma de 2.700 de dolari. Am devenit atât de disperată în a obține un împrumut de la un împrumutător legitim, care nu va adăuga la durerile mele, apoi am decis să contactez un prieten al a mea care a primit recent un împrumut online, am discutat despre această problemă și, până la concluzia noastră, mi-a spus despre un bărbat numit domnul Elijah, care este CEO al instituțiilor de credit de împrumut. Așa că am solicitat o sumă de împrumut de (70.000,00 dolari) cu o rată a dobânzii scăzută, astfel încât împrumutul a fost aprobat cu ușurință fără stres și s-au făcut toate pregătirile referitoare la transferul împrumutului și în mai puțin de trei (3) zile împrumutul a fost depus în contul meu bancar, am crezut că este o glumă până când am primit un apel de la banca mea că Contul meu a fost creditat cu 70.000,00 dolari. Am devenit atât de fericit încât, în cele din urmă, Dumnezeu mi-a răspuns rugăciunile, îndreptându-mă către un împrumutat adevărat care a putut să îmi îndeplinească dorințele inimii. mulțumiri mari domnului Elijah pentru că mi-a făcut viața rezonabilă, așa că sfătuiesc pe toți cei interesați să obțină un împrumut să-l contacteze cu amabilitate prin e-mail (loancreditinstitutions00@gmail.com) sau +393510483991
    așa am reușit să-mi obțin împrumutul, așa că am putut să-mi achit facturile. Așadar, mulțumesc, pentru că ați petrecut timp pentru a citi despre povestea mea de succes și mă rog ca Dumnezeu să-și facă voia în viața voastră

    RăspundețiȘtergere
  54. AVANTAJ FINANCIAR

    Viața este într-adevăr Grace, sunt Daan Sophia în prezent în California SUA. Aș dori să vă împărtășesc experiența mea cu privire la modul în care am primit un împrumut de 185.000,00 USD pentru a-mi șterge proiectul bancar și a începe o nouă afacere. Totul a început când mi-am pierdut casa și bunurile din cauza schiței bancare pe care am luat-o pentru a compensa unele facturi și unele nevoi personale. Am devenit atât de disperat și am început să caut fonduri cu orice mijloace. Din fericire pentru mine, am auzit un coleg de-al meu vorbind despre această companie, m-am interesat, deși mi-a fost frică să nu fiu înșelat, am fost obligat de situația mea și nu am avut de ales decât să cer sfatul prietenului meu cu privire la această companie și mi s-a numărul de contact, intrarea în contact cu ei m-a făcut să fiu sceptic din cauza experienței mele din trecut cu creditorii online, nu știam prea puțin această companie „Instituții de credit de împrumut. a fost un dar pentru mine și familia mea și întreaga lume a internetului, această companie a fost de mare ajutor pentru mine și unii dintre colegii mei și astăzi sunt un mândru proprietar de afaceri bine organizate, iar responsabilitățile sunt bine gestionate, toate datorită domnului Elijah de la (loancreditinstitutions00@gmail.com) .. Deci, dacă într-adevăr aveți cu adevărat nevoie de un împrumut fie pentru a vă extinde, fie pentru a vă înființa propria afacere sau în orice formă de dificultate financiară, vă sfătuiesc să-i oferiți domnului Ilie de la instituțiile de credit de împrumut posibilitatea de a vă ridica financiar în viața dvs. E-mail: loancreditinstitutions00@gmail.com SAU WhatsApp: +393510483991. Mulțumiri

    RăspundețiȘtergere
  55. Am fost în durere când iubitul meu m-a părăsit, l-am vrut înapoi. Am citit câteva mărturii despre o vrăjeală de dragoste numită Dr. Ogala despre modul în care a ajutat mulți oameni să-și readucă foștii iubiți în 48 de ore. Cu sinceritate, mă gândeam doar dacă asta era real și dacă acest bărbat mă putea ajuta cu adevărat să-l aduc înapoi pe iubitul meu pe care îl iubesc atât de mult. Am decis să-l contactez pentru că îmi iubesc atât de mult iubitul și suntem despărțiți de câteva luni, chiar mi-a fost atât de dor de el. Am încercat toate celelalte mijloace pentru a-l recupera înapoi, dar nu am putut. L-am contactat pe Dr.Ogala și mi-a spus că fostul meu se va întoarce la mine în următoarele 48 de ore. Dr.ogala l-a eliberat pentru a ști cât de mult îl iubeam și îl voiam înapoi. Și și-a deschis ochii pentru a ne imagina cât de mult avem împreună. Fosta mea s-a întors din nou la mine. În timp ce scriu această mărturie cu bucurie în inima mea acum. Sunt cel mai fericit om de pe pământ, iubitul meu și cu mine trăim o viață fericită, iar dragostea noastră este acum mai puternică decât cum a fost chiar înainte ca el să plece și să se despartă de mine. Îi mulțumesc doctorului Ogala pentru munca excesivă pe care a făcut-o pentru mine, ajutându-mă să mă întorc cu fostul meu iubit. Aș dori să renunț aici la adresa de e-mail a Dr. Ogala și sper să vedeți această mărturie și să-l contactați dacă aveți un iubit pe care îl doriți cu adevărat înapoi .. E-MAIL: Drogalad02@gmail.com SAU
    SUNĂ / WHATSAPP: +2347049668119 .. Mulțumesc ...

    RăspundețiȘtergere
  56. Depunerea urgentă a cererii de împrumut real acum:
    Citylaon și creditare)
    Căutați un împrumut de afaceri? Împrumut personal, împrumut la domiciliu, mașină
    Împrumut, împrumut pentru studenți, împrumut de consolidare a datoriilor, împrumuturi negarantate, întreprindere
    Capital etc. .. sau împrumutul a fost respins de bancă sau
    Instituție financiară din orice motiv. Suntem creditori și creditori privați
    Pentru companii și persoane fizice cu rate scăzute ale dobânzii și rate accesibile din
    Rata dobânzii de 2%. Dacă sunteți interesat de un împrumut? Whatsapp astăzi la +971544105744cityloan@gmail.com) și obțineți împrumutul astăzi.

    RăspundețiȘtergere
  57. Sunt Catherine din Marea Britanie, am aflat că soțul meu mă înșela cu un coleg! Suntem căsătoriți de 4 ani acum cu 2 copii cu o mulțime de momente uimitoare împreună, am vrut să plecăm, dar o iubim atât de mult. suntem amândoi încă tineri și foarte atrăgători. dar vreau soțul meu, prietenul meu și tatăl copiilor mei frumoși. cum pot depăși ideea că o altă femeie îl are pe soțul meu? Încă îl iubesc, chiar dacă el crede că vreau să merg, chiar vreau să se descurce mai bine și să mă oprească înainte să plec! soțul meu mi-a spus că nu se mai simte iubit, doar din cauza acestui coleg cu care mă înșela, că vrea divorț, am fost devastat, cu inima frântă, l-am rugat să mă asculte că putem lucra așa cum facem mereu , dar nu a ascultat, mi-a spus că a întâlnit pe cineva care îl iubește și îl înțelege, l-am rugat să ia în considerare copiii noștri, dar el nu a ascultat. Am început să caut ajutor și răspunsuri și apoi am auzit despre un bărbat care poate arunca o vrajă pentru a-i reaminti toate lucrurile prin care am trecut împreună și pentru a-l aduce înapoi la mine, la început, m-am speriat, apoi am decis să dau este o încercare și, ca prin magie, soțul meu s-a întors, scuzându-se și implorând iertare, datorită lui Priestbacasim, postez acest lucru pentru a ajuta oamenii cu probleme similare. Îl puteți contacta prin e-mailul drogalad02@gmail.com sau Whatsapp +2347049668119 și pentru ajutor.

    RăspundețiȘtergere