duminică, 30 iunie 2013

O minciună sfruntată – independenţa energetică a coloniei România

Politicienii înstrăinați de popor nu (mai) au scrupule. Deja ne consideră dobitoci, lipsiţi de raţiune, de gândire logică.
De exemplu Traian Băsescu, acest cumplit blestem pentru România, a pledat fără echivoc, recent, pentru cedarea suveranităţii în avantajul birocraţiei de la Bruxelles. Şi mai recent, când a apărut ştirea despre eşuarea proiectului Nabucco, conform căruia un important gazoduct ar fi trebuit să treacă şi prin România, Traian Băsescu s-a bucurat, considerând acest eşec un insucces al guvernării Ponta, şi a decis că prioritară pentru România este o „strategie a obţinerii independenţei energetice”. Analiza logică a acestui discurs contradictoriu precum şi dovezile politicii regimului Băsescu în detrimentul intereselor României şi ale românilor mă îndreptăţesc să identific alternativele: sau Băsescu este tâmpit, sau ne crede pe noi tâmpiţi. Am convingerea că el nu este tâmpit.
Foarte probabil că decizia celor puternici (faţă de care politrucii noştri sunt simple marionete) de a renunţa la proiectul Nabucco a luat în considerare şi consecinţele avantajoase pentru ei, dar îngrijorătoare din perspectiva României. Marioneta cea mai mare le exprimă astfel: „opţiunea mea acum este fără niciun fel de dubii că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist şi să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră”.
„Independenţa energetică a României” este, ca şi „democraţia”, „drepturile omului”, „libertatea”, o altă momeală terminologică folosită de manipulatorii post-decembrişti. În realitate „independenţa energetică a României” va consta în exploatarea resurselor energetice ale României în interesul marelui capital internaţional. Profiturile vor fi „externalizate”, iar pagubele, deteriorarea mediului vor fi „internalizate”.

Am găsit un articol interesant pe tema „independenţei energetice” a României în www.powerpolitics.ro.  Autorul face o comparaţie pertinentă între proiectul ceauşist şi proiectul actual pentru obţinerea „independenţei energetice” a României. Autorul articolului: Hari Bucur-Marcu.
Referirile la proiectul ceaușist cuprind și ironii anticomuniste (de exemplu „Pe vremea lor, a comuniștilor, prin „noi” se înțelegea întreaga Românie, care era proprietatea tuturor. Și a nimănui, din păcate”), căci aşa este de bonton postdecembrist, să fii anticomunist, dar cuprinde și critici obiective, de exemplu „în plină „Epocă de Aur”, românii ajunseseră să se bucure de lumină electrică în casele lor doar câteva ore pe zi.”
Articolul cuprinde critici referitoare la Traian Băsescu şi la Victor Ponta. Dar a spune că „domnul Băsescu Traian folosește conceptul de independență energetică exact cu aceeași semnificație cu care a fost el folosit de comuniștii regimului trecut”  este o gravă eroare, o falsificare a realităţii. Ceauşescu a constrâns poporul să trăiască în sărăcie, umilinţă, dar ca un mijloc pentru ca România să acceadă la o condiţie mai bună, inclusiv la „independenţa energetică”. Băsescu ne-a impus sărăcia, umilinţa pentru a servi interese străine. Despre Victor Ponta  în articol se spune că „se agață de independența energetică doar când vrea să justifice decizia luată de domnia sa, ca premier ce se află, pentru aprobarea explorării și exploatării unor zăcăminte de gaze de șist, în diferite regiuni locuite ale României.” Consider că, prin politica privatizărilor, prin care resursele energetice vor fi exploatate în avantajul capitalului (mai ales internaţional), dar în detrimentul cetăţeanului de rând, politica lui Ponta este aceeaşi cu a lui Băsescu. Ei coabitează perfect.
Din articolul la care mă refer, să punem alături:
(1) critica la adresa politicii ceauşiste pentru „independenţa energetică” a României şi
(2) critica la adresa actualei politici pentru „independenţa energetică” a României.

Iată textele din articol:

(1) „Singurul concept de independență energetică vehiculat în rândurile publicului românesc și, în consecință, având o accepțiune generalizată, este cel propagat de Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, odată cu lansarea planului de izolare economică a României, prin renunțarea la importurile multora dintre  serviciile și produsele vitale economiei românești, inclusiv la cele de energie, în condițiile în care banii pentru plata lor ar fi trebuit împrumutați, dar Republica Socialistă România voia să scape de datoriile contractate anterior.
Sub pretextul renunțării la importurile de energie, ori cel al diminuării lor semnificative, în plină „Epocă de Aur”, românii ajunseseră să se bucure de lumină electrică în casele lor doar câteva ore pe zi. De fapt, se pare că România apucase să vândă pe sume derizorii o parte din energia produsă în Țară, pentru a plăti băncilor occidentale datoria acumulată de conducerea de partid și de stat de atunci pentru experimente economice păguboase și aventuri de capital îngropat în Africa și în alte părți ale Globului.”

(2) „Acum, nu mai știm cine sunt „noi” din sintagma independența noastră energetică uzitată de domnii Băsescu și Ponta. În termeni de proprietate, atât sursele de energie existente și cele potențiale sunt private, cum privat este și consumul acestei energii, indiferent dacă ea arde în industrie, servicii, agricultură sau acasă.
De exemplu, amintitele explorări și exploatări de gaze de șist sunt plătite, plănuite și realizate de companii multinaționale, în care România nu are niciun cuvânt de spus, cum este Chevron, cea ridicată în slăvi de domnul Băsescu, pe vremea când domnul Ponta se afla în opoziție și, deci, își permitea să se arate împotriva acestor explorări și exploatări. Iar unul dintre principalii consumatori de energie este combinatul de alumină Alro de la Slatina, proprietatea unor domni din Rusia, susținuți oarecum penal de domnul Băsescu Traian, prin familia Cocoș-Udrea. În acest exemplu, independența noastră energetică ar însemna că rușii noștri de la Alro devin independenți de gazele cumpărate de la rușii lor de la Gazprom pentru că vor avea acces nelimitat la gazele americanilor de la Chevron, extrase, prin fracturare, din pământul Țării noastre. În care pământ vor băga, în locul gazelor, apa râurilor noastre, contaminată, desigur.”


Constatăm, în ciuda ironiilor anticomuniste, existenţa unui factor cauzal comun al relelor suportate de popor, şi atunci, şi acum: presiunea marelui capital internațional, îndeosebi a capitalului bancar. Concluzie evidentă şi în articolul din www.powerpolitics.ro : „Ce ne mai rămâne nouă, cetățenilor români, să facem, într-un asemenea exemplu? Ne mai rămâne să încasăm, prin Guvernul nostru, oarece bani mărunți, rezultați din vânzarea în interior și în afară a gazelor americane din subsolul românesc, bani cu care, ca pe vremea lui Ceaușescu, am putea plăti băncilor străine împrumuturile contractate de Regimul Băsescu pentru te miri ce, numai pentru bunăstarea noastră nu. Și, bineînțeles, să devenim independenți. Energetic, desigur.”

4 comentarii:

  1. Daca profitul nu este din nou Investit In economia romanesca si iese afara din tara asta nu este independenta economica

    RăspundețiȘtergere
  2. Logica economiei capitaliste nu ne permite să împiedicăm externalizarea profitului. Dar aceeaşi logică ne-ar permite să impozităm acel profit într-o măsură semnificativă. Mai ales pentru că el este obţinut prin exploatarea resurselor energetice care au fost ale noastre şi prin exploatarea muncii concetăţenilor noştri.

    RăspundețiȘtergere
  3. - Orice profit se poate externaliza, desigur, în afară de cel ce privește resursele solului și subsolului. Una este să vină o companie străină să facă o fabrică de automobile și să externalizeze profitul, alta este să vină să-ți ia și petrolul sau gazele și profitul! Există o mare diferență. Resursa, petrol sau gaz, este a noastră, nu a lor. În afara cheltuielilor de exploatare, materia extrasă este a noastră, căci provine din subsolul nostru. Din punctul meu de vedere resursele subsolului (petrol, gaze, minereu) trebuie să rămînă ale poporului nostru. Ele pot fi exportate doar în interesul statului român. Iar dacă cineva pune problema că noi n-avem capacități financiare și tehnice să le exploatăm, îi răspund așa: de ce este musai să stoarcem subsolul azi? nu trebuie să lăsăm urmașilor nimic? Poate că ei, urmașii, vor avea mîine capacitatea să extragă aceste bogății în interes propriu.
    - Ținînd seama de considerentele din primul paragraf, îi consider pe Băsescu și Ponta trădători ai intereselor naționale, în favoarea unor interese străine! Chiar ieri, cu ocazia sărbătoririi zilei SUA, ambasadorul acestei țări a făcut aluzie la problema pusă în discuție, el considerîbd că firmele americane ne vor ajuta să obținem independența energetică! Aluzie clară la exploatarea gazelor de șist.
    - Actualii conducători ai României știu că nu independența energetică a României se obține, ci, eventual, a Europei, în dauna Rusiei. Ce independenență energetică va avea România cînd, indiferent de producția de gaze extrase din subsolul nostru, și indiferent la ce preț de cost, noi, românii, atît persoanele fizice cît și firmele, plătim gazul tot la prețul fixat de UE?
    - Dacă în regimul ceaușist populația nu avea curent îndestulător era pentru faptul că atunci aveam mari combinate consumatoare de energie, mă refer la cele siderurgice în special dar și multe altele. Acum acestea nu mai există. De aceea avem curent din belșug. La fel și cu celelalte produse energetice: petrol, gaz. Atunci aveam o industrie petrochimică, acum nu mai avem. Așa că trebuie să privim cu circumspecție actuala bunăstare care constă în aceea că putem consuma gaz sau benzină la discreție, la prețuri din Vest cu venituri din Est. Să nu se înțeleagă de aici că am fost de acord cu politica de strîngere a curelei a populației nici atunci, așa cum nu sunt nici acum. Atunci, dacă nu era presiune la gaze, se închidea robinetul populației, azi, dacă nu este presiune, se închide robinetul fabricilor care mai sunt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă mulţumesc pentru comentariu. Îmi face bine. Când vă citesc comentariile nu mă mai simt singur în această lume în care domină minciuna, trădarea, egoismul.
      Ceea ce văd la televizor mă întristează. Sunt tot mai mulţi cei care spun, precum Octavian Paler cu ceva timp în urmă, că România şi românii au ajuns într-o fundătură a istoriei. Nu mai avem economie, nu avem controlul asupra banilor, în care se concretizează mare parte din munca noastră, în curând ni se va trage şi pământul de sub picioare, nu mai avem armată populară, nu avem servicii de informaţii care să lucreze pentru popor, justiţia este comandată politic, sistemul valorilor este bulversat, ne pierdem conştiinţa identităţii noastre, patriotismul este rara avis, nu avem politicieni care să ne reprezinte cu adevărat, nu mai avem suveranitate şi independenţă. Tot mai mulţi spun că deciziile se iau în afara României. Sunt informaţii potrivit cărora viitoarea ipostază a Constituției va statua această stare de umilinţă. De exemplu, cineva spunea că în Constituție se va scrie că „Banca Naţională este o instituţie independentă, subordonată direct Băncii Centrale a Uniunii Europene”. Mugur Isărescu (cel care apare în sondaje ca fiind omul în care românii au cea mai mare încredere!) ne spune că trebuie să angajăm un nou acord cu FMI (măcar Băsescu o spunea pe şleau, că trebuie să ne băgăm în „hamul” FMI-ului). Cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a SUA, însărcinatul cu afaceri al SUA spunea cinic că SUA au hotărât „coabitarea” Băsescu-Ponta, numirea procurorilor şefi şi cum trebuie să fie viitoarea Constituţie, ca să le placă lor. Există o secvenţă în reportajele de ieri în care se observă că însărcinatul nu s-a ferit să arate că noul preferat al SUA este Ponta, iar Crin Antonescu a fost umilit, prin ignorare. L-am intuit de mult timp pe acesta Ponta ca fiind veriga slabă. Cu Ion Iliescu a început tragedia naţională a României, probabil că Ponta va rămâne în istorie ca omul în timpul căruia România a pierit ca stat naţional, independent şi suveran iar românii au devenit un popor fără ţară, poate chiar fără conştiinţa propriei identităţi. La Antena 3 aud şi adevăruri, dar mă indispune propaganda promonarhistă tot mai rău mirositoare. Simt că-mi sunt ascultate convorbirile telefonice, probabil că şi emailurile sunt citite, ca şi tot ce scriu prin internet. Rareş Bogdan, cel care face emisiunea „Jocuri de putere” la Realitatea tv., spunea că şi convorbirile lui sunt urmărite, cu mandat juridic. În ce vremuri trăim ! I În loc ca „informaticienii” să-i urmărească pe cei care sunt duşmanii ţării, ne urmăresc pe noi, cei care deplângem soarta ţării, că altceva nu putem face. Îi văd şi pe dobitocii din Egipt cum se agită, răcnind „Libertate !, Democraţie !”, dar nu-şi dau seama că sunt simple marionete. N-au atâta inteligenţă încât să conştientizeze că armata e controlată din afară !? Nu-i cusută cu aţă albă lucrătura ? Cum să explici altfel „neutralitatea” declarată de SUA, în situaţia în care Preşedintele ales democratic este înlăturat din funcție de armată ? Trebuie să fii tâmpit ca să nu observi că interesul funcţionează, nu „apărarea democraţiei” ! Faţă de suspendarea Preşedintelui dictator de către Parlamentul României SUA au reacţionat vehement, dar faţă de lovitura de stat militară din Egipt exprimă „neutralitate” !
      Uneori simt tentaţia de a mă închide în Turnul de Fildeş, de a mă retrage în lecturi filozofice rupte de realitatea înconjurătoare. Dar mă împiedică sentimentul unei anumite responsabilităţi pe care cred că o am, ca cetăţean, ca intelectual.

      Ștergere