Comentarii diverse (august-septembrie 2013)

1). Comentarii la articolul „Stânga ornament”, de Florin Poenaru

Valeriu Stănescu spune:

29 august 2013 la 11:28

Găsesc, atât în articolul domnului Florin Poenaru, cât şi în unele comentarii, adevăruri care trebuiau spuse demult.

Restauraţia capitalismului, după 1989, s-a făcut în mod insidios. După un scenariu aplicat şi în alte ţări, Păpuşarii au folosit nemulţumirile reale ale cetăţenilor acestei naţiuni faţă de abuzurile regimului ceauşist pentru a răsturna vechiul sistem, socialist („socialist-totalitar”, cum îl numeşte profesorul Ioan Scurtu), cu un capitalism deghizat prin sofisme şi termeni vagi. De cele mai multe ori i s-a spus „democraţie”. Au fost ucişi oameni pe străzi, pentru a provoca setea de răzbunare şi, prin aceasta, pentru a-i determina să treacă de la atitudinea anticeauşistă la atitudinea antisocialism (contra „comunismului”). Au fost ademeniţi oamenii cu vorbe plăcut-mirositoare, precum „libertate”, „demnitate”, „prosperitate”. Din câte ştiu, cu o singură excepţie, niciodată nu s-a spus, timp de mai mulţi ani, că se restaurează capitalismul, ci s-a spus că se instaurează „democraţia”. Excepţia pe care am menţionat-o constă în faptul că Alexandru Bârlădeanu a spus, la un moment dat, că trebuie să întrebăm oamenii ce vor: vor o reformare a sistemului existent atunci ? vor capitalism ? Dacă vor capitalism, trebuie să le spunem oamenilor că acesta implică şi şomaj, şi inflaţie, şi polarizarea averilor. Emil Constantinescu declara într-o emisiune tv. că, în timpul campaniei pentru alegerea Preşedintelui României, i se recomanda, încă, să nu spună că prin programul său vrea să instaureze capitalismul ! Ulterior, s-a aplicat, în mod abuziv, eticheta de „revoluţie anticomunistă” peste răscoala din decembrie 1989. Au existat, desigur, şi forţe care au vrut capitalism, dar nu ăsta a fost obiectivul majorităţii cetăţenilor. După cum se poate constata din saitul domnului Marius Mioc, chiar lideri ai „revoluţiei” au spus, atunci, că nu vor capitalism. Lorin Fortuna : „Noi nu ne pronunţăm împotriva socialismului! Nu vrem să reinstituim, să avem capitalismul. Vrem un socialism democratic!” „De asemenea, noi nu confundăm Partidul Comunist Român cu Nicolae Ceauşescu!”

http://mariusmioc.wordpress.com/2008/08/24/timisoara-20-decembrie-1989-nu-vrem-sa-avem-capitalismul-vrem-un-socialism-democratic/

În construcţia sistemului capitalist actual, „stânga” nu este nici măcar precum cuiul lui Pepelea. Este o stângă mincinoasă, cu funcţie manipulatoare. Cum ar trebui să fie stânga autentică o spune domnul Poenaru: „O poziție coerentă de stânga și asumată politic nu caută să apere o pătrățică specială pentru stânga în spațiul local (să avem și noi o stânga aici, ca să fim în rândul lumii), ci vizează destructurarea acestui spațiu, și, mai îndrăzneț, își dorește răsturnarea din temelii a ordinii existente pentru că este fundamentată pe tot felul de inegalități și forme de exploatare.”

Domnul Sorin Muncaciu exprimă, în comentariul său, un alt adevăr. Critica de la stânga a sistemului este necesară, dar insuficientă; este nevoie şi de practica politică: „Critica “sistemului ticalosit” este legitima pe toate fronturile , academic sau concret, pentru ” cei de jos” contra celor de sus. Solutia insa, in opinia mea , nu poate fi decit politica , rectae , constituirea unei formatiuni de stinga care sa elimine impostura PSD , sa excluda total politicienii tranzitiei de pina acum si , sa readuca societatea romaneasca la normalitate.”

Îmi place să cred că prin „sistemul ticăloşit” domnul Sorin Muncaciu înţelege sistemul instaurat în mod insidios după 1989.

ion din balon spune:

29 august 2013 la 12:31

Dl. Poenaru, cate zile de munca efectiva aveti in aceasta viata? Habar n-aveti pe ce lume traiti: experienta de lucru in comert zero, experienta de lucru in servicii zero, experienta de lucru in depozite zero, experienta de lucru in orice fabrica zero, experienta de lucru in agricultura zero etc Toata viata ati fost un intretinut, un pierde vara. Si cand unui pierde vara i se taie bugetul de unde sugea cu relaxare, el devine socialist, cu tupeul tipic unui om fara “insusiri”. Daca as fi in locul lui Soros, te-as pune sa platitesti toata bursa pe care ai tocat-o cu nesimtire la Budapesta si din care n-ai inteles nimic. Btw, lucrarea macar ai terminat-o? O asteptam cu sufletul la gura de ceva ani, sa stii! Pana atunci, “hai sictir,Florine!”, dupa vorbele de aur ale tonomatului tau Rogozanu.

Valeriu Stănescu spune:

29 august 2013 la 12:52

Ai şi ceva IDEI ? Sau ai doar AFECTE ?
Voi, ăştia “de dreapta”, parcă sunteţi ştanţaţi. De la cei cu ifose de intelectuali rafinaţi, până la cei cu “replici” de felul “hai sictir,Florine!” Trăsăturile voastre comune sunt aroganţa, autocaracterizarea ca “elită”, dispreţul şi chiar ura faţă de dezavantajaţii sistemului care vă garantează vouă privilegii prin munca celor pe care-i dispreţuiţi. Sunteţi precum porumbelul din cunoscuta imagine cu tâlc filozofic: “Porumbelul, în zborul lui, ar putea crede că ar zbura mai uşor, dacă n-ar fi aerul care-i opune rezistenţă” !

Rammstein spune:

29 august 2013 la 13:36

@VS
pai “Pana atunci, “hai sictir,Florine!”, dupa vorbele de aur ale tonomatului tau Rogozanu” pare ca vine nu de la interlocutorul tau, CI DE LA ASTIA DE STANGA cand dau de zidul realitatii!

“dezavantajaţii sistemului care vă garantează vouă privilegii prin munca celor pe care-i dispreţuiţi.” asta-i culmea, cand dupa mine mai muncesc (adica mai dau eu, identificand CORECT in societate ce e de dat) cativa!

Valeriu Stănescu spune:

29 august 2013 la 13:48

Vă mulţumesc pentru materialul didactic oferit pentru a exemplifica ceea ce scriam mai sus.

Rammstein spune:

30 august 2013 la 9:19

Cu placere…, studiind asta(zicerile mele) studiati de fapt realitatea(care nu va convine, dar nu o puteti nega,ASTA E, ASA E, NATURALA!)!

ioan oprea spune:

30 august 2013 la 0:21

Aici nu-i vorba de salariati versus patroni.Nu de proteste transformate in Revolutie are lumea nevoie.S-a vazut unde duce:la teroare.Pur si simplu “presiunea” consta in strigate mai mult sau mai putin in pustiu pe care masa salariala in amortire le poate auzi si se poate contamina,iar factorii politici decidenti ,de teama partidului de stinga existent si care ar putea capitaliza nemultumirea vor ceda social si vor imblinzi Sistemul.

Valeriu Stănescu spune:

30 august 2013 la 7:43

Astea-s poezii, domnule. Nici măcar pamflete. Adică ei ne trag pe roată, iar noi trebuie doar să aruncăm cu flori în ei ?

Auzi: “Aici nu-i vorba de salariati versus patroni.Nu de proteste transformate in Revolutie are lumea nevoie.S-a vazut unde duce:la teroare.”

Ce vorbiţi, Înţelepciunea Voastră !? Dar teroarea lor este bună ? Mie îmi pare că dv. sunteţi dintre Ei ! Altfel nu-mi explic grija asta pentru cei care ne expropriază de propria noastră ţară, care ne supun la tot felul de umilinţe (unde eraţi când ne-au dat cu flit, celor 7,4 milioane de votanţi ?), care ne supun genocidului (mor oamenii ca muştele, pentru că n-au medicamente şi, în general, asistenţă medicală de calitate, pentru că natura este devastată, otrăvită, pentru că produsele alimentare sunt toxice etc.).

Doamne, în ce grad de manipulare am ajuns ! Nu faptul că în curând vom fi un popor fără ţară este lucrul cel mai rău, ci această manipulare diabolică; manipularea este comparabilă cu SIDA: SIDA distruge sistemul imunitar al trupului, manipularea distruge sistemul imunitar al spiritului, discernământul.

Oameni buni, suntem în lumea lui Orwell !

Rammstein spune:

30 august 2013 la 9:24

@VS
NU,SUNTETI IN AFARA LUMII LUI 2013!Orwell a trecut, voi nu vreti sa va situati in 2013, sunteti anacronici cu restul planetei,atemporali cu globalizarea!

2). Comentariu la articolul:  „20 de probleme juridice înexploatarea de la Roşia Montană”, de Redacţia

Valeriu Stănescu spune:

29 august 2013 la 13:05 

Un articol important:
http://www.cotidianul.ro/un-act-de-tradare-nationala-221233/

C-tin spune:

29 august 2013 la 22:22

De ce nu se ţine cont de Art 135 alin2 lit d) şi Art 136 alin 3 din Constituţia României şi să se ceară acordul proprietarului ( POPORUL ROMÂN )?
Art.135 (2) d)
(2 ) Statul trebuie să asigure:
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional.
Art.136 ( 3 )
Bogăţiile de interes public ale subsolului , spaţiului aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil , de interes naţional ,plajele, mareateritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusive al propietăţii publice.

Care este interesul naţional ( pentru Patrulaterul Aurifer, Uraniu din Retezat, petrol din Platforma continentală, Gaze din şisturi bituminoase, Păduri şi Ape Minerale) explicitat, chiar dacă local este convenabil ?

SA NU UITAM CA BOGATIILE SUPRATERANE, TERANE SI SUBTERANE APARTIN POPORULUI ROMAN SI NU ADMINISTRATORILOR VREMELNICI .

Când s-a dat spre concesionare în vederea exploatării a diferitelor bogăţii definite de Constituţie, a fost întrebat şi PROPRIETARUL ( POPORUL ROMÂN ) ?

DACĂ NU AU FACUT-O, CEI VINOVAŢI SĂ PLECE DE LA CONDUCERE ( Indiferent de nivel – pentru abuz în serviciu ) ŞI SĂ PLĂTEASCĂ CU AVEREA PROPRIE ŞI A FAMILIEI PRECUM ŞI CU LIBERTATEA.

Valeriu Stănescu spune:

30 august 2013 la 7:17

Trăim un coşmar. În curând vom fi un popor fără ţară. Urmează înstrăinarea tuturor resurselor şi a capacităţilor productive care au mai rămas. Vor să înstrăineze şi Nuclear-Electrica. Vor să ofere spre vânzare către marii capitalişti străini şi pământul. Dacă ni se trage de sub picioare şi pământul, ce ne mai rămâne ? Aerul ? Ce vom lăsa copiilor şi nepoţilor noştri ? Datorii ? Unde-i dreptatea ? Unde-i democraţia ? Cozile de topor o duc “bine, merci”, iar pe Ceauşescu l-au împuşcat pentru că, cică, ar fi “subminat economia naţională”.

Rammstein spune:

30 august 2013 la 9:33

mai uitati-va ce se intampla in 2013 si in restul planetei: lupta de existenta e dura, in globalizare nu rezista socialismul,nationalismul,toate tarile vand ce pot(Romania nu poate produce ceva vandabil si atunci supravietuieste cum poate!)!
Mai laxati,mai pragmatici ca altfel pierdeti total contactul cu lumea contemporana!Si e dur dupa aia!


3). Comentarii la articolul „Extremişti!i!i!i!i”, de Costi Rogozanu 

M. Chemono spune:

30 august 2013 la 19:32

Nu este suficient sa ai opinii sanatoase daca nu ai aparatul si cunostintele necesare sa le argumentezi (e drept, n-ar mai fi opinii, atunci). Eu sunt permanent mirat de caracterul infantil al disputelor care depasesc un anumit nivel din media romanesti, online sau pe suport clasic. Nu vad nicaieri inteligenta de a pleca de la principii solide, de baza, – totul se bazeaza pe ideologie, pe citate din filozofi, pe atitudine, pe manevre populiste etc. Intr-o tara plina de ingineri – oameni care pun mare pret pe experiment, pe economie a resurselor, pe dezvoltari solide rationale – voi nu reusiti sa creati o legatura cu principalul segment educat si mult mai de stanga decat va place voua sa credeti (oamenii educati sunt, in general, de stanga). Atitudinea asta dispretuitoare si elitista este contraintuitiva pentru multi mai ales cand se produce pe web2.o, adica intr-un mediu al carui rost este chiar cladirea cunostintelor si a reprezentarilor sociale. Sa dispui de un aparat discursiv de varf si sa nu folosesti din el decat mars, pa, mori, sau mai stiu eu ce, este, din punctul meu de vedere, un fapt extrem de trist si, in plus, cu nimic diferit fundamental de atitudinea lui Liiceanu (parca, din memorie) care justifica lipsa opozitiei interne din perioada pre-89 prin lipsa de merit a populatiei. Energia la stat, asigurari medicale universale – fara medicina cu doua viteze sau cu doua sisteme -, impozite progresive, incurajarea muncii in comun a loturilor agricole, descurajarea acumularilor enorme funciare sau financiare, ei bine, toate acestea sunt de preferat dpdv practic pentru ca am duce-o toti mai bine si am avea parte de o tara cu mai putine excese, cu oameni sanatosi si bine educati. Solutiile astea vin din necesitati, sunt bine documentate. Cineva trebuie sa le spuna, voi insa veniti cu ideologii, cu atitudini microbiste de genul eu sunt maoist sau leninist si va luati la tranta cu altii care se declara neo-liberali sau chiar, ca in cazul lui Paul Cernat, cu aceia care cer o oarecare libertate individuala. Ar trebui sa intelegem o data pentru totdeauna ca ideologia nu este decat ciunga pentru uzul maselor, discurs predigerat manipulator. Daca il pui pe om in mijloc si-ti centrezi interesele pe satisfacerea nevoilor lui pentru ca asta este epoca in care traim atunci nu mai trebuie sa scrii cearceafuri intregi lobby-style pentru ca, de obicei, solutiile optimale sunt si singulare. Eu citesc de ceva vreme CA si, posibil si din cauza unor deficiente personale, nu mi-am dat seama pana acum care este scopul sitului astuia. Este o afacere (nimic de spus atunci, din partea mea va doresc sa va imbogatiti), este o lupta in interiorul establishment-ului cultural in care niste marginali incearca sa se pozitioneze central asa cum sustine Manolescu (la fel, mult succes) sau este o incercare onesta de a arunca niste idei in forum si de a le expune discutiei? Acceptati ca va puteti insela si schimba ideile? Care sunt criteriile? Ar mai fi multe de spus dar ma opresc aici, cum spuneam, nu-mi dau seama daca merita efortul.

Valeriu Stănescu spune:

1 septembrie 2013 la 14:51

@M. Chemono

1). „Eu sunt permanent mirat de caracterul infantil al disputelor care depasesc un anumit nivel din media romanesti, online sau pe suport clasic.”

Dacă au „caracter infantil”, ce nivel depăşesc ? Nivelul intrauterin ?

2). „Energia la stat, asigurari medicale universale – fara medicina cu doua viteze sau cu doua sisteme -, impozite progresive, incurajarea muncii in comun a loturilor agricole, descurajarea acumularilor enorme funciare sau financiare, ei bine, toate acestea sunt de preferat dpdv practic pentru ca am duce-o toti mai bine si am avea parte de o tara cu mai putine excese, cu oameni sanatosi si bine educati.” (…)
„voi insa veniti cu ideologii, cu atitudini microbiste de genul eu sunt maoist sau leninist si va luati la tranta cu altii care se declara neo-liberali sau chiar, ca in cazul lui Paul Cernat, cu aceia care cer o oarecare libertate individuala. Ar trebui sa intelegem o data pentru totdeauna ca ideologia nu este decat ciunga pentru uzul maselor, discurs predigerat manipulator.”

Înţeleg că dv. propuneţi să renunţăm la ideologii şi să preferăm acţiuni precum cele pe care le daţi ca exemplu.

Discursul dv. are, însă, presupoziţii false.

Dv. nu aveţi în vedere oamenii reali, cu interese proprii, divergente, ci oameni abstracţi, năluci conceptuale. De exemplu, spuneţi că, aplicând măsurile pe care le propuneţi, „am duce-o toti mai bine”. Pentru fiecare dintre măsurile pe care le propuneți ar sări categorii de oameni reali care v-ar strânge de gât, pentru că acele măsuri nu le percep ca fiind „de bine” pentru ei. „Energia la stat” ? Toţi şmecherii care s-au îmbogăţit din privatizarea resurselor energetice, în frunte cu mari capitalişti internaţionali, v-ar trage pe roată.

Scrieţi: „Daca il pui pe om in mijloc si-ti centrezi interesele pe satisfacerea nevoilor lui pentru ca asta este epoca in care traim atunci nu mai trebuie sa scrii cearceafuri intregi lobby-style pentru ca, de obicei, solutiile optimale sunt si singulare”

Pe care om să-l punem în mijloc, domnule ? Dv. aţi introdus oamenii reali în malaxorul dv. teoretic şi aţi obţinut un „om” teoretic, abstract, o nălucă, având nişte nevoi ireale. Oamenii reali sunt diferiţi şi au nevoi diferite, uneori antagoniste. Nu e raţional „să pui în mijloc” pe patronul lacom şi pe angajatul lui „la negru”, pe capitalistul din industria medicamentelor şi pe bolnavul sărac fără asigurare pentru sănătate, pe bancherul cămătar şi pe cel nevoit să contracteze credit pentru a supravieţui şi să afirmi că au aceleaşi nevoi !

Nu ştiu dacă argumentele dv. sunt de tip sofistic sau doar paralogistic, dar, cu siguranţă, sunt greşite, pentru că au premise false. Ideologiile nu sunt tâmpenii, ci exprimă în plan teoretic nevoi, interese reale, conflicte reale. Este adevărat că ele au, uneori, şi funcţie manipulatorie. Dar sunt, din acest punct de vedere, mai puţin periculoase decât „teoriile” care pun la un loc („pun la mijloc”) şi capra şi varza, şi lupul şi oaia, şi exploatatorul şi exploatatul.

M. Chemono spune:

3 septembrie 2013 la 0:01

1 – Exprimarea n-a fost chiar inspirata, sunt de acord, voiam sa spun ca oameni care scriu bine, care stapanesc formalismul exprimarii elegante, adica, oameni evident educati si cititi, nu reusesc sa argumenteze corect. Primul exemplu care imi vine in minte este ratiunea existentei lui Dumnezeu intr-un articol al lui Plesu – exista pentru ca eu nu concep ca s-ar putea sa nu existe. O asemenea centrare a universului pe persoana proprie este, evident, infantila (faza pre-operatorie, pana la 7 ani, in teoria dezvoltarii cognitive a lui Piaget).

2 – Moartea ideologiei nu-mi apartine nici in exprimare nici in concept, ea este bine explicata de Bell in “The end of ideology” si este, deasemenea, sustinuta de Habermas. Ideea este ca nu mai avem nevoie de mari naratiuni sau ideologii in epoca post-industriala si ca am ajuns la un nivel cognitiv care ne permite sa judecam fiecare caz in parte, sa acceptam sau sa respingem fenomene, structuri etc functie de meritele fiecaruia in parte. Asta este linia de gandire a avatarului marxist al scolii de la Frankfurt (Frankfurter Schule). Nu stiu daca sunteti familiar cu teoriile acestui curent, pe scurt, este vorba despre posibilitatea realizarii idealurilor iluminismului – libertate, egalitate, solidaritate – pe masura ce gradul de rationalitate al oamenilor creste si tehnologia se modernizeaza in traditia Kant, Hegel, Marx, Horkheimer si Adorno (prima generatie, pesimisti la adresa culturii burgheze generatoare de aporii, proiect al modernitatii esuat), Habermas (a doua generatie, optimist moderat – se poate dar trebuie sa ne punem capu’ la contributie si sa colaboram intre noi). Aceasta este marea intrebare a marxismului: cum poate omul sa fie fericit? Nu este vorba despre interesele minore, zilnice, ci despre cadrul general. Daca ne punem de acord ca aceste principii sunt necesare (utopii care merita inca sa fie urmarite – Habermas) atunci solutiile nu sunt chiar asa de numeroase. Experienta noastra ne arata ca atunci cand doua sisteme (privat si de stat) exista in paralel intr-un domeniu (sanatatea, de ex.) sistemul privat il capuseaza pe cel de stat si atunci solutia optimala ar fi sa nu existe decat un singur mod – total privat sau de stat. Cum cel privat este mai scump pentru ca trebuie luat in calcul si profitul, rezulta ca ne putem trata mai ieftin intr-un sistem detinut si coordonat in totalitate de stat. Exemplul asta arata ca putem vorbi rational fara sa implicam concepte exterioare de stanga, dreapta sau liberalism. La asta m-am referit cand am zis ca trebuie sa punem in mijloc omul (proiectul iluminist) si ca nu avem nevoie de ideologii. Pe de alta parte nu cred ca are cineva ceva de castigat daca ne apucam sa impunem reguli frizeriilor sau cordoneriilor.

Valeriu Stănescu spune:

Comentariul așteaptă să fie moderat. 

29 decembrie 2013 la 11:43

Pentru M. Chemono

Controversa noastră a început în momentul în care eu mi-am declarat dezacordul faţă de opinia dv. potrivit căreia ar trebui să renunţăm la ideologii: „voi insa veniti cu ideologii, cu atitudini microbiste de genul eu sunt maoist sau leninist si va luati la tranta cu altii care se declara neo-liberali sau chiar, ca in cazul lui Paul Cernat, cu aceia care cer o oarecare libertate individuala. Ar trebui sa intelegem o data pentru totdeauna ca ideologia nu este decat ciunga pentru uzul maselor, discurs predigerat manipulator.”

Împotriva contraargumentelor mele veniţi cu noi contraargumente.

Scrieţi:

1). „Moartea ideologiei nu-mi apartine nici in exprimare nici in concept, ea este bine explicata de Bell in “The end of ideology” si este, deasemenea, sustinuta de Habermas.”

Acesta este doar un argument de tipul magister dixit.

Mai scrieţi:

2). „Ideea este ca nu mai avem nevoie de mari naratiuni sau ideologii in epoca post-industriala si ca am ajuns la un nivel cognitiv care ne permite sa judecam fiecare caz in parte, sa acceptam sau sa respingem fenomene, structuri etc functie de meritele fiecaruia in parte.”

Ignoraţi realitatea. Nu putem reduce judecăţile din domeniile politic, economic (unde există interese, opţiuni, preferinţe divergente) la judecăţi de tip matematic, care au valoare universală şi obiectivitate necontestată. În cazul judecăţilor din aceste domenii, puternic contaminate ideologic, oamenii nu participă cu intelectul pur, ci cu întregul lor sistem de valori, inclusiv cu interesele lor, în consecinţă deciziilor nu vor putea fi luate prin concluzii logic-constrângătoare.

3). „Aceasta este marea intrebare a marxismului: cum poate omul sa fie fericit? Nu este vorba despre interesele minore, zilnice, ci despre cadrul general. Daca ne punem de acord ca aceste principii sunt necesare (utopii care merita inca sa fie urmarite – Habermas) atunci solutiile nu sunt chiar asa de numeroase.”

Într-adevăr, asta-i o utopie. Privilegiaţii unui sistem social nu vor accepta aceste „principii”, nu vor renunţa la fericirea lor concretă pentru a face posibil „cadrul general” al fericirii.

4). „Experienta noastra ne arata ca atunci cand doua sisteme (privat si de stat) exista in paralel intr-un domeniu (sanatatea, de ex.) sistemul privat il capuseaza pe cel de stat si atunci solutia optimala ar fi sa nu existe decat un singur mod – total privat sau de stat. Cum cel privat este mai scump pentru ca se trebuie luat in calcul si profitul de unde rezulta ca ne putem trata mai ieftin intr-un sistem detinut si coordonat in totalitate de stat. Exemplul asta arata ca putem vorbi rational fara sa implicam concepte exterioare de stanga, dreapta sau liberalism. La asta m-am referit cand am zis ca trebuie sa punem in mijloc omul (proiectul iluminist) si ca nu avem nevoie de ideologii.”

Dv. chiar sunteţi naiv. Cum o să renunţe, de bunăvoie, capitalistul la profitul atât de drag inimii lui ?

În opinia mea, atât timp cât în lume vor exista clase sociale cu interese antagoniste, ideologiile nu vor putea fi abandonate. Cel mult se va simula, în mod făţarnic, ipocrit că se abandonează. Aşa-zisa abandonare a ideologiilor este doar un mijloc de manipulare. Teoria „dezideologizării” este păguboasă pentru mişcarea de stânga autentică. Restauraţia capitalismului în România (şi nu numai), după 1989, s-a făcut într-un mod insidios: în mod metodic, au fost dezactivate considerentele, judecăţile din domeniul ideologiei marxiste. Îmi amintesc un articol al marelui manipulator Silviu Brucan: „Fără isme” (adică fără termeni de tipul „comunism”, „capitalism”, termeni care ţin de ideologii ireconciliabile). Iar Emil Constantinescu, la câţiva ani după Marea Păcăleală din decembrie 1989, declara într-o emisiune a Alessandrei Stoicescu că în timpul campaniei electorale consilierii îi recomandau, încă, să nu spună că prin programul lui vrea să instaureze capitalismul în România !

Eu atât am avut de spus. Dacă nu v-am convins, înseamnă că nu mai am nicio şansă să vă conving. Deci acesta este ultimul meu comentariu pe această temă, a „dezideologizării”, aici.

4). Comentarii în Facebook

Kliment Vorosilov 

Sebastian, putem și trebuie să colaborăm cu toate forțele cu adevărat de stânga, inclusiv cu anarhiștii. Ceea ce ne unește, un lucru extrem de important, este lupta împotriva capitalismului neoliberal.

Valeriu Stănescu 

Trebuie să distingem între 1). anarhismul de stradă, care acţionează instinctiv, nu în baza unor principii şi 2). anarhismul fundamentat teoretic.

Cum poţi colabora cu anarhismul instinctiv (cu zurbagiii) împotriva capitalismului ? Există alternativele: a). devenind, noi înşine, zurbagii; b). ridicând protestul lor instinctiv la un protest conştientizat, orintat de un scop bine elaborat, anticapitalist.

Anarhismul raţional, adică fundamentat teoretic, este orientat împotriva oricărei autorităţi formale, oficiale, în principal împotriva statului, în schimb acceptă autoritatea (competenţa) profesională.

Aşadar anticapitalismul nu este o notă definitorie a anarhismului.

Nertan Sebastian 

Poi tocmai aici e absurditatea, Valeriu Stănescu , ca autoritatea provenita din competenta profesionala,e tot autoritate...si vrand nevrand se ajunge la acelasi lucru...la o societate ierarhica...dar ei nu realizeaza acest lucru...pt ca nu doar infirmierele vor fi obligate tot timpul sa asculte indicatiile(ordinele doctorului) sau muncitorii pe santier a inginerului,dar intreaga societate va fi nevoita sa se ghideze dupa indicatiile profesionistilor din diverse domenii,ca de exemplu economie si sociologie in gneral...deci e o iluzie sa poti sa crezi ca poate exista societate fara ierarhie..ea,ierarhia provine tocmai din competenta profesionala...Nu cred ca nici daca am avea un om multilateral dezolvatat (ceea ce e un concept al unui om care nu stiu daca va putea exista vreodata cu adevarat),nu vad cum ar putea disparea ierarhia... sigur coercitia poate disparea in momentul cand nivelul constiintei ajunge la un anumit nivel,dar ierarhia,eu nu cred ca poate disparea...

Valeriu Stănescu 

@Nertan Sebastian
Aşa este, referitor la inevitabila ierarhizare. La limită, orice ordine socială implică şi relaţii de subordonare.

Kliment Vorosilov 

Păi, d-le Valeriu, eu zic că trebuie să încercăm b)-ul. Tinerii pe care i-am cunoscut, la Occupy București, nu erau zurbagii deloc. Putem avea o colaborare cu astfel de oameni.

Valeriu Stănescu 

@Kliment Vorosilov
Cum spuneam şi într-o discuţie cu dl Florian Liviu, tactica inteligentă a comuniştilor ar trebui să aibă în vedere solidarizări parţiale, temporare cu alte categorii de oameni, nu în sensul de a-i păcăli pe acei oameni, ci în sensul "mergem împreună cât timp avem un scop comun".

Ioan Ionuț 

numai ca de fapt comunistul autentic nu are un scop, al lui. nu urmareste un beneficiu propriu. scopul lui e unul general si se refera la constructia unui alt sistem ale carui caracteristici sunt desprinse tocmai din analiza tarelor sistemelor precedente.

Valeriu Stănescu 

@Ioan Ionuţ
Un scop comunist nu este doar al unui om, ci şi al altora. Asta nu înseamnă că a fi comunist exclude calitatea de a fi om care are şi scopuri doar ale lui. Am dreptul la o periuţă de dinţi de uz strict personal. Un comunism în care n-ar exista decât scopuri comune ar fi un iad. Unii duşmani ai comunismului au speculat în această direcţie; de exemplu au spus că societatea comunistă presupune comunizarea femeilor.

Mihaela Aydoğdu 

e tocmai invers, nu comunismul ci capitalismul vede femeia un simplu instrument de productie.

Valeriu Stănescu 

Aşa e. Dar s-a exploatat, cu rea intenţie, o confuzie a comunismului de tip marxist cu acela platonician.